Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_333
P. 11
edorean ZiaruffiUNEDOREANULUI
V in eri, 29 octo m brie 2010
:ULTURA PO PULARA CUPRIN DE ESEN ŢA Şl VIAŢA UNEI COM UNITĂŢI Calendarul
tradiţional ţărănesc
Arhanghelii şi drumul sufletului 1 -7 noiembrie
Denumirea populară:
brumar, promorar,
luna brum ei m ari,
vinar (luna vinurilor)
„La Brum ar în 15 ale lunii, îi
prim a zi a Postului
Crăciunului; acest post a fost
poruncit de M aica Dom nului
bătrânului Crăciun, pentru că
a tăiat m âinile bătrânei
Crăciunoaie, nevastă-sa, care
moşise pe M aica Dom nului”
(Din eposul popular
românesc)
■ Luni, 1 noiembrie
„Astăzi îi Ziua Sfinţilor
Doctori fără arginţi ce
tăm ăduiesc tăte boaiele, da
mai cu samă pruncii”,
■ Marti, 2 noiembrie
„D e s-o uscat trifoiu’ şi otava
pune-le în car şi du-le în
fânar să aibă m ărhele ce
m ânca la iarnă”.
■ Miercuri, 3 noiembrie
„Vezi dacă sania îi în bună
regulă că o veni neaua şi ţi-o
fi greu să cari oarece lucruri
pentru casă”.
■ Joi, 4 noiembrie
i calendarul ortodox există o sărbătoare deosebit de importantă, notată cu „Să vezi la găini de au pureci,
)şu, cu semnificaţie mitico-religioasă complexă, intitulată Soorul Sfinţilor să chem i la Filipi (zilele
lupilor - n .n .) o babă să
rhangheli Mihail şi Gavril descânte de goange”.
of. Marcel Lapteş — etnolog o zi a morţilor, că o ţânem de pentru oieri, da' Sfinţii Mihail şi şi Gavril” ţâneam zâua ■.Vineri, 5 noiembrie
■* Luminăţie”. Gavril au sabie şi cu ceata de ca a morţilor cu cin - „D e vezi iepurii că năpădesc
r y a g io g ra fia creştină îi îngeri păzesc sufletu’ omului să ştirea cuvenită că nu livada pune drot (sârm ă
I I situează ierarhic în Tradiţii încă păstrate meargă unde trebe’". 0 altă era om în satul nos ghim pată - n .n .) în jurul
treapta a treia, între Tradiţiile despre "Arhan săteancă, baba Sofia din Alun, tru să nu-şi cinsteas tulpinelor de pomi sădiţi
L A c e le trei cete: înce- gheli” aveau o circulaţie mai menţiona că "sărbătoarea-i şi că morţii”. La Fornă - acuma”.
turiile, Arhanghelii şi largă în secolul trecut în toată pântru morţi, le punem lumini şi die, pe Valea Mure
gerii. Arhanghelii sunt nu- Transilvania. Astăzi s-au păstrat dădem colaci, mere şi nuci, şului, sătenii făceau ■ Sâmbătă, 6 noiembrie
' "cei mari şi vestitori de puţine reprezentări ce se află după slujba din biserică”. ofrandealimentare,
„Pregăteşte butea pentru
..e, adică cei ce vestesc cele mai mult, în zonele pastorale şi după cum ne relata
ari şi prea slăvite taine" în memoria persoanelor vârst "Turta oilor" mătuşa Maria: "de curechi (varză - n .n .) cu
căpăţâni albe, să se m ureze
aud "Viaeţile S finţilor”). nice, dar şi aici ca aduceri amin în satele de deal ale comunei dimineaţă mereau
Sărbătoarea religioasă s-a te. în anul 1905, Ovid Densuşia- Pui, din Ţara Haţegului, la Federi, la mormânturi, la fain până-n C răciun”.
prapus unor reprezentări mi- nu consemna mai multe le am întâlnit la o stână un obicei, prima zi, în 8, le
e din calendarul popular şi pe gende populare despre Sfinţii întâmplat de Arhangheli numit făceau curate, pu ■ Duminică, 7 noiembrie
rata a trei zile (8 -1 0 noiem- Arhangheli Mihail şi Gavril pre "turta oilor", de fapt un aluat din neau flori, mai „In ajunul Sfinţilor
ie) se desfăşoară un praznic cum şi o serie de practici fune făină de porumb, care după ce mult crizanteme şi Arhangheli M ihail şi G avril; îi
tins prin ofrandele alimen- rare la morţi, existente pe a- era coaptă se arunca între ber dădeau pomană la cei mici, bine să dăm pomeni la ăi
-e care se aduceau celor tunci în Ţara Haţegului şi spora becii amestecaţi cu oile. Dacă colăcei şi mere, aprindeau lumini zăpadă şi ger”. Această descriere săraci”.
arţi, dar şi celor vii, în centrul dic pe Valea Mureşului. Noi vom această turtă cădea cu faţa în sus pântru ăi de mai trăiesc, da' mai pitorească aparţine lui Achim (Din „Comoara satelor”, an
anţiei fiind Sf. Mihail, condu - reitera câteva întâlnite şi astăzi, atunci le mergea bine oilor la cu samă păntru ăi morţi făr de Emilian din Almaşul Mare, unul I, nr. 9,1923 şi „Calendarul
tor al sufletelor oamenilor în satele hunedorene, este ade fătat, de cădea cu faţa în jos oile lumină". din pasionaţii folclorişti zărăn- Zarandului”, 1944)
tre lumea cealaltă. Obiceiu- vărat segmenţial, ca urmare a vor făta puţini miei. Baciul Petru Baba Floarea din Boşorod deni. în satele de munte din Ţi -
e ce caracterizează această unor cercetări etnofolclorice ne spunea că "nu toţi ciobanii fac credea despre sărbătoare "că-i nutul Orăştiei am întâlnit la u-
rlŢadă se pot încadra în două personale. în satele din Platoul asta, doară ăi bătrâni ce ştiu mai bine păntru casele noastre, că nele femei mai în vârstă credinţa rologic previziunile despre vre -
.vere. Primul este strict deli- Luncanilor, loan Burcuşi, zis şi multe". Arhangheli îs un feliu de Moşi, că "de Arhangheli, ca la Moşi, îi me erau legate de metaforica
tat în cadrul ocupaţiilor pas- Povestaşu din Târsa, adevărată "La Mărtineşti, ne spune Liviu care alungă pe Necurata' şi draci bine să aprinzi o lumină la bise morţii şi sufletului în care iarna
-ale deoarece Sfinţii Mihail şi enciclopedie a satului, ne spune Lăzărescu, la biserica noastră cu săi să nu facă boli şi alte ne rică, că ea va lumina în suflete tăt este adusă din Iad de unde vine
ivril au fost adoptaţi de cio- că "la noi îi sărbătoare mai mult Hramul "Sfinţii Arhangheli Mihail cazuri”. Este de fapt o altă faţă de anu’, iar pe ăi de şi-or luat singuri gerul (personificat ca forţă a
ni drept patroni şi ocrotitori sărbătoare a morţilor cea a ma viaţa, Domnul Dumnezău i-o morţii) iar vara stă în Rai câtă-i
turmelor de oi. De altfel în giei terapeutice unde ofranda ierta”, ne spunea Mihăilă Vulsan timpul păzit de Arhangheli cu
ele zone pastorale în 8 - 9 morţilor şi liniştea lor aducea din satul Costeşti a Orăştioarei. sabia în mână” crede baba Lina
iembrie se celebra "Nunta vindecări sigure unor posibile Cătălini din satul Cânele, Buceş.
or”, cu mult după 14 octom- boli la membrii familiilor din sat. Munca, interzisă total Alţi bătrâni completau imaginea
ie când începea iernatul tur- Fiind "o zi a morţilor", Ar- timpului "la Arhangheli" spunând
;lor. Al doilea palier avea va - Sfântul cel mai tare hanghelu' era respectată în tre că-i vară de-o zi şi negreşit între
iţe psihopompe reprezentate în legendele vechi din Ţara cut; prin interdicţia totală a mun Arhangheli şi Crăciun vor fi între
Sf. Mihail, "înger conducător Zarandului alături de motivul cii de orice fel în comunitate. două şi patru zile senine şi căldu -
morţilor în tărâmul celălalt", vâlvei şi priculiciului, mixaje Chiar la staulele de oi, rămase la roase numite peiorativ "vara
eşti îngeri veghează moartea mitologice din spaţiul răului din păşunat, nu se făceau decât iernii" (apud Ovid Densuşianu).
menilor şi le duce sufletele în Lumea Cealaltă, mai circulă şi muncile stricte, absolut necesa Sărbătoarea Arhanghelilor
i - cei drepţi şi în Iad - cei acum, mai difuz, "poveşti de de- re, cum sunt: păşunatul şi mulsul, deşi a trecut prin timp, dându-ne
cătoşi. Iată cum crede baba mult"potrivit cărora Sf. Mihail e în gospodării femeile aduceau măsura în care satele noastre o
:a din Lelese, Ţinutul Pădure - Sfântul cel mai tare; "Dumnezeu apă de la fântănâ cu o zi înainte şi acceptau prin practică, a suferit
or că se întâmplă la Arhan- i-a dat Soarele şi Luna să le poar - nu măturau casele în 8 noiem de-a lungul vremii modificări şi
elu' (cum numesc sătenii săr - te bine peste norocul oamenilor. brie de Arhanghel, pentru că se adaptări fireşti dezvoltării socie
toarea): "Sf. Mihail când mere Vara-i făcută de el cu soarele, credea că "abaterile de la rigorile tăţii rurale. Din conţinutul ma-
morţii unde vre' la Rai ori iară ziua-i lungă, iar cu luna face sărbătorii erau pedepsite de gico-religios s-a păstrat puţin,
1, are cheile de la uşi şi îm- noaptea mică. Vara şi iarna sunt sfinţi cu dureri groaznice în cea dar orice ţăran de azi ştie că
rte sufletele după faptele bu - ca sufletele călăuzite de Sf. Mi sul morţii, până la iertarea su - Sfinţii Arhangheli ne apără su
şi hăle răle, aşe’ îi scris în hail; trimite vara pe cea lume şi fletului". fletele şi ni le călăuzeşte spre
rte (Biblia - n.n.)...la noi nu-i sloboade iarna cu-ncetul, cu Din punct de vedere meteo- lumină şi pace.