Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_335

Rep ZiarulUUNEDOREANULUI

Marti, 2 noiembrie 2010

n cearcă de 11 ani

itatea românească

ru că a prins drag de munţii noştri, se încăpăţânează să-şi ducă planurile la bun sfârşit

CARITATE. Olandezii pasionaţi de ciclism se iau la întrecere
în Valkenburg pentru copiii din Romos. Concursurile sportive sunt
organizate periodic de soţii Aarts
F O T O : w w w .t o p c a u b e r g c h a l l e n g e .n l
landa, oamenii de afaceri cola­ pierdut degeaba. Vrea să le a -
borează cu astfel de instituţii. La rate românilor că e mai tare de­
Germania. Omul este din Cugir nas. Prea puţini l-au ascultat, noi, străinul s-a convins de con­ cât mentalitatea lor. Şi chiar
şi, la sugestia lui, olandezul a in­ iar astăzi, olandezul e mândru trariu. mai tare decât birocraţia, care,
vestit 300.000 de euro într-o că, astfel, şi-a făcut prieteni în ”Le-am explicat că judeţul ar mai nou, nici nu-l mai enervea­
casă de copii care adăposteşte alte ţări de pe continent. putea câştiga bani din turism. ză, chiar dacă e sătul până peste
invitaţiile la grătar, am mânca zilnic numai fripturi. Oricum, ne plac orfani şi odrasle ale familiilor Pe ceilalţi, care sunt încă Eu vin dintr-o zonă turistică şi cap de acte, ştampile şi sem -
ă”, povestesc soţii Getrude şi Johann Aarts F O T O : C R IS T IV A T A V U sărmane din oraş. Când soţii şcolari, îi ajută să poată ajunge îmi dau seama că munţii din Ro­ nături.
Aarts vin la Romos, Cioran nu se la cursuri. Le plăteşte transpor­ mânia, şi nu numai, ar atrage "Aici e bine să stai doar ca
. După 11 ani petrecutiîri România, desparte de ei. Este translatorul tul cu autobuzul. până şi pe cel mai pretenţios tu­ persoană fizică. Altfel, pentru
ideal. "Nu poţi cere unui copil să rist. Pentru asta însă, trebuie să orice mărunţiş, trebuie să scrii
mi-am âat seama căjnu trebuie sa mă înveţe dacă el nu are posibilita­ pui la cale nişte proiecte. Răs­ un teanc de hârtii. Pe fiecare
^glpŞieze menţafit^teaşip rincipiile "Vrei reclamă? tea să ajungă la şcoală”, explică punsul pe care l-am primit, m-a hârtie trebuie să pui o ştampilă
Fă-o pe banii tăi!" Aarts, care, încet-încet, s-a o- uimit: <Dacă vrei reclamă, fă-o şi o semnătură. în Olanda nu e-
românilor^Acum zâmbescjde fiecare dată Johann Aarts îşi aminteşte că bişnuit şi cu mentalitatea româ­ pe banii tăi!>”, povesteşte Jo­ xistă aşa ceva. Poţi să trimiţi
şl-mi spun că şşa sunt ei & la primul drum pe care l-a făcut nilor. Repetă într-una că locuri­ hann Aarts. unele acte prin e-mail sau prin
la Romos a încercat să le explice le în care trăim îi plac foarte Dar în ciuda experienţelor, fax. în România trebuie să le
JOHANN ANTQNIUŞ.NjCQLAUŞ A^RTS, olandezul din Romos
tinerilor că le-ar prinde bine să mult. Dar oamenii nu sunt toc­ olandezul o ţine pe-a lui. Nu re­ duci personal. Şi uite-aşa, pen­
acţiuni sportive şi nu numai. între Valkenburg şi Romos. Vine înveţe o limbă străină cu care mai prietenoşi cu el. Mai ales nunţă la ce a început, deşi prie­ tru o simplă hârtie, pierzi o ju­
Şi-a pus în gând să organizeze şi în România în fiecare lună. O s-ar putea descurca mai uşor funcţionarii din instituţii. tenii din Ţara lalelelor îi spun că mătate de zi”, s-a convins străi­
la Romos un concurs de ciclism săptămână stă aici, iar alte trei prin lume. Pe atunci, nimeni nu într-o bună zi, povesteşte că nu-i normal. Crede că, dacă s-ar nul căruia, poate nu întâmplă -
la care să participe copii şi ti­ în Olanda. După care, o ia de Ia vorbea de aderarea României la s-a întâlnit cu un reprezentant întoarce definitiv acasă, ar în­ tor, i-a fost dat să vină aici din
neri din Olanda. capăt. UE. Aşa că lumea i-a cam râs în al Camerei de Comerţ. în 0- semna că ultimii IO ani şi i-a Ţara morilor de vânt.
în ciuda timpului petrecut în
Olandezul se înţelege spaţiul Carpato-Danubiano-Pon-
cu românii pe nemţeşte tic, olandezul nu vorbeşte nici
Din 200I, Johann Aarts şi so - astăzi limba românilor.
ţia sa au casa lor la Romos. Pe "E prea grea, iar voi vorbiţi
locul fostelor grajduri ale CAP- prea repede. La fel ca italienii”,
ului. Străinii nu s-au gândit însă motivează el şi glumeşte că a
niciodată să se stabilească de­ încercat, o dată, să urmeze un
finitiv în România. Căminul lor curs de limba română, în Olan -
e tot în Olanda. O spun franc. da. Cică a plătit 1.000 de euro şi
Dar cum au văzut că Ardealul nu abia dacă a învăţat să numere
duce lipsă de locuri minunate, până la IO. Dar nu-şi face pro­
s-au gândit că n-ar strica să a- bleme, pentru că a găsit o solu -
ducă aici turişti din toată Eu­ ţie şi în privinţa limbii. Vorbeşte
ropa. Proiectul este abia la înce­ nemţeşte. Asta, după ce s-a îm -
put, spune Aarts, care de II ani prietenit cu un român, Gheor-
s-a transformat într-un navetist ghe Cioran, care a stat 12 ani în