Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_336
P. 7

n u m HUNEDOREANULUl
                                                                                                                               Miercuri, 3 noiembrie 2010





     SPECIAL

     Liceenii de la „Ion M incu” au ocazia





     să înveţe carte după metode pariziene




     3 profesoară care a petrecut o săptămână în şcolile din capitala Franţei, împreună cu dascăli din mai multe ţări europene, a aflat
     :um poate stârni curiozitatea elevilor pentru materia pe care o predă şi cum poate face ca orele de curs să fie mai antrenante

     tlonna Voinescu
     îi#
           um se pot Înţelege oa­
           menii,  indiferent  de
           culoarea  pielii?  Cum
     C poţi  preda simultan  la
      levi  din  clase  diferite?  Cum
       Â   determ ina  un elev să  fie
      tras  de  m ateria  pe  care  o
     iredai?  Cum  îi  poţi  capta  a-
     enţia  în  timpul  orelor  de
      urs?










                                RISC. „Un profesor nu va afla niciodată spre ce domenii are înclinaţie un elev sau altul dacă nu va vorbi cu aceştia decât atunci când îi verifică dacă şi-au învăţat lecţia”, este de
                                părere profesoara Anca Marcu                                                                               FOTO: ARHIVA PERSONALĂ ANCA MARCU

                                şi  în  societate.  Şi,  din  păcate,   joc. Evident, jocul are rolul de
                                prea puţini se gândesc la asta.   a-i atrage pe elevi spre tainele   •  EXTRA
                                Stagiul din Franţa s-a concen­  cifrelor şi ale teoremelor. La fel   La căpătâiul marelui Enescu  fost lider al trupei
                                trat pe modul în care ne putem   de  curios  este  că  profesorii                              „The Doors”, şi
                                îmbogăţi  pregătirea  în  viaţă,   francezi tratează elevul indivi­  In programul stagiului din capitala franceză au   soprana Maria
                                chiar de la vârste fragede, în di­  dual şi încearcă să-i descopere   fost cuprinse şi vizite în locuri renumite din   Calias, scriitorul
                                recţia interculturalităţii, cum să   originalitatea aflând astfel ma­  Oraşul Luminilor: cartierul Le Marais - o zonă   irlandez Oscar
       5unt  doar  câteva  dintre   ne  formăm în acest sens  şi  ce   teriile  de  curs  care îl  atrag în   şic de pe malul stâng al Senei, în care se află   Wilde, actriţa
      .trebările la care o profesoară   practici pedagogice să folosim.   mod deosebit.  cea mai veche piaţă din Paris, Place des   româncă Elvira
      e la Grupul Şcolar "Ion Mincu"   Din discuţii  nu a lipsit nici te­  "N-ar  fi  rău  să  aplicăm  a-   Vosges, şi Cimitirul Pere-Lachaise - cel mai   Popescu şi
      in  Deva  a  aflat  un  răspuns   mele legate de lupta contra tu­  ceastă metodă şi în şcolile ro­  mare din capitala Franţei şi unul dintre cele   compozitorul
      upă ce a petrecut o săptămână   turor  formelor  de  discrimina­  mâneşti,  chiar  dacă  este  mai   mai cunoscute din lume. Stabilimentul -   George Enescu (foto) sunt doar câteva dintre
      itr-o  şcoală  elementară  din   re",  explică  profesoara,  care   greu să faci asta Intr-o clasă cu   considei at monument istoric din 1993 -   acestea. Cimitirul Pere-Lachaise se întinde pe
      harenton. Anca Marcu  (foto)  mai  spune  că  profesori  veniţi   30 de elevi", este de părere pro­  adăposteşte rămăşiţele celor mai faimoşi   o suprafaţă de 43 de hectare, are nu mai puţin
      "edă  Limba  franceză  la  "Ion   din  Belgia  şi  Italia  au  fost  de   fesoara.  francezi dar şi ale multor personalităţi ale   de 70.000 de morminte, 5.300 de copaci, 100
       teu”.  După ce şi-a ajutat un   părere că, în cazul minorităţilor,              lumii. Scriitorii francezi Jean de La Fontaine şi   de pisici şi a fost vizitat până acum de
      jieg să realizeze un proiect eu-   şcolile sunt cele care decid, dar,   "Noi predăm după   Moliere, cântăreţul american Jim Morrison -  2.000.000 de oameni din toată lumea.
      >pean pe teme arhitecturale, a   evident,  nu  este  exclusă  nici  metode fnvechite"
      iuşit să obţină, la rândul său,   educaţia pe care copilul o pri­  în şcolile franceze nu există   alta”, este convinsă Anca Mar­  Elevii francai au un orar tafel de încărcat
      ani europeni pentru un stagiu   meşte acasă.         nicio  barieră între  profesor şi   cu, fără să considere însă că o
      î formare la Paris. Şi-a ales ca   în  timpul  petrecut  la  Paris,   elev, a mai sesizat Anca Marcu.   astfel de apropiere între dascăl  ca şi elevjflromâni. Majoritatea claselor
      mă interculturalitatea. Cu alte   Anca Marcu a avut ocazia să a-   Adică, elevul este la fel de im­  şi elev ar face ca respectul din­  funcţiojfează pe sistemul <step by step>.
      ivinte - contactul dintre cul-   siste şi  la cursuri de literatură   plicat ca şi profesorul în desfă­  tre profesor şi elev să aibă de
      iri, existenţa unui dialog între   universală,  limba  franceză  şi   şurarea cursurilor. Este încura­  suferit.  Elevul lacş^proape totul la şcoală: acolo
      :estea şi,  nu în ultimul  rând,   matematică   desfăşurate   la   jat continuu să-şi  spună păre­         îjtivaţă, acolo îşi pregăteşte temele, acolo
      fluenţa pe care o primesc re-   Şcoala  elementară  din  Cha-   rea şi poate vorbi în timpul orei   Dascălii francezi sunt   mănâncă, acolo practică un sporit:
      proc.                     renton. A surprins-o cum elevii   despre tema pusă în discuţie.  la fel de prost plătiţi
                                francezi de clasele I-IV reuşeau   în  şcolile româneşti,  lucru­  Românii  mai  au  încă  multe   A N C A  MARCU, profesor la Grupul Şcolar „Ion Mincu” Deva
      coala decide!             să comunice cu elevi algerieni   rile se petrec exact pe dos. "Noi   de aflat şi la capitolul educaţie.
       "Am ales această temă pen-   sau marocani. Niciunul dintre ei   încă  predăm  după  metode în­  Mai a[es  la cei  şapte ani de a-   şcolile noastre.   prea mari. "Câştigul îi situatează
      u că ne confruntăm zilnic cu   nu făcea vreo diferenţă.  vechite",  spune  Anca  Marcu.   casă. în Franţa, indiferent câţi   "De  pildă,  chiar  şi  atunci   undeva  în jumătatea  de jos  a
       ,^'culturalitatea. Şi la şcoală,                    Mulţi  profesori îşi  fac orele la   elevi  sunt Intr-o  clasă  şi  indi­  când am vrut să facem fotogra-   grilei  de  salarizare",  explică
                                Francezii fnvaţă           fel ca acum 20 de ani. Scriu pe   ferent de vârsta lor, nu au com­  fii Intr-o clasă de curs, a fost ne-   Marcu.
       EXTRA
                                matematică prin joc        tablă data şi titlul lecţiei şi sunt   portamentul celor de la noi. Nu   voie să vină un reprezentant af   După stagiul din Franţa, pro-
                                                                                                                  asociaţiei de părinţi şi să-şi dea
                                  în  aceeaşi  şcoală  franceză,   singurii  care  vorbesc  cât  ţine   fac gălăgie,  nu se îmbulzesc la   acordul pentru aceasta", exem-   fesoara a încercat să-i deprindă
       1.750                    simultan, cu elevi din clasele I şi   elevi în discuţie.  ridică tonul unii la alţii, poves­  plifică Anca  Marcu,  care a ob-   cu metodele de predare parizi-
                                                           cursul, fără să-i antreneze şi pe
                                                                                                                                             şi pe liceenii de la "Ion Mincu"
                                                                                      ieşirea din clasă, nu se bat şi nu
                                dascălul hunedorean a aflat că
                                nu este tocmai simplu să lucrezi
                                                                                      teşte profesoara. în plus, în fie­
                                                                                                                  servat oarecare diferenţe şi în
                                                                                                                                             ene.  Mai  mult,  împreună cu  o
                                                             "Acesta  este  încă  un  lucru
                                a  Il-a de pildă, în condiţiile în   care ne lipseşte: interacţiunea   care şcoală există o asociaţie a   privinţa implicării profesorilor   colegă, profesoară de Limbă en-
      de euro a fost suma pe    care elevii au caiete şi cărţi di­  cu elevii. Dacă laşi elevii să vor­  părinţilor care este la curent cu   străini în propria meserie.  Hu-   gleză, plănuieşte să-i implice pe
                                ferite.  A  aflat,  de  asemenea,   bească,  să  participe  la  fiecare   tot  ce  se  întâmplă  în  învăţă -  nedoreanca  şi-a dat seama că   elevi în diferite proiecte la care
      care profesoara liceului   cum un elev de 7 sau 8 ani poate   curs, îi poţi descoperi mai uşor,   mânt şi care are un cuvânt im­  francezii  îşi  fac  munca  de  la   să participe şi elevi din alte ţări.
         devean a primit-o      recita foarte bine dintr-un poet   îţi poţi da seama de preferinţele   portant de spus.  Este structu­  catedră mult mai conştiincios.   Tocmai  pentru  a  înţelege  cât
      >entru stagiul de la Paris  universal şi, mai ales, cum poţi   fiecăruia şi, mai ales, despre în­  rată total diferit faţă de comi­  Sunt foarte pasionaţi de fiecare   mai  bine  ce  Înseamnă  inter-
                                să predai matematica printr-un  clinaţia  spre  o  disciplină  sau  tetele  de  părinţi  existente  în  curs, deşi nu se bucură de salarii   culturalitatea.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12