Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_338
P. 11
Satul Ziarul’HUNEDOREANULUI 11
V in eri, 5 noiem brie 2010
rULTURA PO PULARĂ CUPRINDE ESENŢA Şl VIATA UNEI COMUNITĂŢI Calendarul
9 5 9 j
tradiţional ţărănesc
Sărbătorile mici dinaintea 1 - 7 noiembrie
■ Luni, 8 noiembrie
„Aşa cade azi în Călindariu
sătenilor: Zaua Sf. Mihail,
care are sub mâna lui tăte
Postului Crăciunului vii, cât şi cei morţi”.
vietăţile şi oamenii, atât cei
■ Marţi, 9 noiembrie
„Muierile din sate ţân făr-de
lucru astă zi că-i primejdie de
lupi”.
■ Miercuri, IO noiembrie
„Din 10 noiembrie se ţin
Filipii şapte zile: trei înainte
de lăsatul de sec şi patru în
p ost.
■ Joi, 11 noiembrie
A
„li zâua păgubaşilor, dar şî a
tâlharilor, iară sfântul Mina
face direptate la ăi buni”.
■ Vineri, 12 noiembrie
„Să fii cu prevedere la fiare,
lupi ăi răi, de se dau la
grajdurile de vite”.
chin şi Sfântul loan Gură de Aur,
Arhiepiscopul Constantinopolu- ■ Sâmbătă, 13 noiembrie
lui. „Nu-i bine de arat, să hodi
Fiind ajun de post, în gospo neşti vitele că-i zi de lup".
dăriile ţărăneşti aveau loc petre
ceri familiale cu mâncare şi bău ■ Duminică, 14 noiembrie
tură la care erau invitaţi rudele şi
prietenii. în trecut, în satele de „La începutul Postului
pe Valea Mureşului, în ajunul Crăciunului pot începe
postului şi prefaţând Spolocania şezătorile, unde fetele şi
(spălarea de "dulcele" dinainte nevestele torc pentru pânză”.
de post), se făcea şi o "masă a sa (Din „Calendarul românilor
tului" cu aproape toţi locuitorii. de pretutindeni”, 1944 şi
Iată ce ne povesteşte baciu Ro „Comoara satelor”, 1926)
man din satul Dumbrăviţa: "în
ajunul Postului ne adunam la o
casă mai răsărită din sat, la un vor culmina cu "noaptea de stri
Săptămâna dinaintea Postului Crăciunului (8 — 14 om mai bogat şi făceam în curte, goi", ajunul Sfântului Andrei. A-
noiembrie) este deosebit de importantă deoarece de era vreme faină, o petrecere veau loc numeroase rituri de
cu mâncare şi beutură pentru purificare şi se realizau ofrande
anticipează o serie de momente specifice celor 40 de toţi din sat că urmau 40 de zile de rituale, mai mult pentru îndepăr
zile care preced Crăciunul post”. La Lăsatul Secului de Cră tarea păsărilor. Şi astăzi resturile
ciun nu se lucra cu animalele la de la masă se aruncă la vrăbii
Prof. "lăsatul de sec", când se împere biserică de aprindeau lumini, da’ arat, cărat de poveri sau la pă crezându-se că păsările nu vor
$ 81 Marcel Lapteş - cheau lupii. puse cu întorsu’ de aprins ca să dure, era "zi de hodină" pentru "strica recolta" în anul viitor.
$ $|
etnolog________ întoarne inimile băieţilor ăi do vite, iar femeile nu lucrau "ca să Aveau loc, de asemenea, practici
• • • Sărbătoarea tâlharilor riţi". nu prindă friguri tot anu'". premaritale când tinerele îşi ghi
/^ n calendarul popular consemna o sărbătoare, Sub semnul ursului tirea vremii, în ajunul postului, ceau ursitul, viitorul soţ. Noap
Interesantă ni se pare preves
La 11 noiembrie, Calendarul
popular săp
I în acum cu totul uitată, a Sfântului satul tradiţional intră în Martinii întâlnită de noi în Ţara Zaran- Mare, fete îşi puneau sub pernă
tea, la Lăsatul Secului de Postul
tămâna
începând cu 12 noiembrie
discuţie este
dului la Stănija, în casa babei Lina
Mucenic Mina, reprezentare a
busuioc de la icoana Maicii Dom
evidenţiată prin- cinstei şi dreptăţii. Sfântul Mina,
Cătălinii. Bătrâna a tăiat o găină,
nopţii să vadă prin faţa ferestrei
tr-o serie de "săr - doveditor al răufăcătorilor, era de Toamnă, un ciclu de trei zile, în preajma Postului, şi după nului şi aşteptau până la miezul
încheiat la începutul Postului
bători mici", dar sărbătorit de aceştia, cât şi de cei Crăciunului. Toate erau zile ma pieptul păsării ne-a spus cum umbra flăcăului iubit: "de se
cu valoare simbo păgubiţi. Numită "Sărbătoarea gice, se aflau sub protecţia unor poate fi iarna şi vara: pieptul gros oprea umbra, atunci după Anul
lică, ce se petrec în tâlharilor", se desfăşura într-un "divinităţi preistorice" (după Ion prevestea iarna grea cu multă Nou se luau şi făceau nuntă" -
preajma primei mediu ezoteric cu ajutorul unor Ghinoiu), patroni ai urşilor prăz- zăpadă şi ger, iar pieptul subţire spunea baba Salvina din satul
luni a iernii, când practici magice. Ovid Densuşianu nuiţi la începutul lui Februarie (1 o vară frumoasă, caldă şi mă Văleni, de la Geoagiu.
toamna este pe consemnează fugar sărbătoarea - 3 din lună) pentru protecţia noasă. Această practică ne-a dus "Sărbătorile mici" dinaintea
sfârşite, fiind deja împreună cu I.A. Cândreaîn "Din vitelor de fiarele pădurii. în mi cu gândul la auspicile romane, Postului Crăciunului sunt legate
"încuiată", când Sf. popor. Cum gândeşte şi simte ţă tologia românească, ursul este sacrifiile păsărilor pentru pre de intrarea în iarnă, de aici o se
Arhanghel Mihail în ranul român”, Bucureşti, 1908, şi temut şi ţinut cu veneraţie ca o vestirea viitorului. rie de previziuni meteorologice
cepe să elibereze mai târziu în 1915, în "Graiul din divinitate foarte importantă prin făcute în comunitatea tradiţio
treptat zăpada şi gerul Ţara Haţegului". Noi am întâlnit comportamentul şi asemănarea Noaptea de strigoi nală având ca suport activitatea
iernii. expresia "bătute-ar Sfântul Mi cu omul, iar calendarul popular începutul Postului Crăciunu sfinţilor suprapuşi pe datini şi
Din cele trei zile de na!" la o bătrână din Răchitova, i-a rezervat o întreagă suită de lui la 15 noiembrie reprezintă obiceiuri. Se anunţă astfel un
Arhangheli (8 - 10 no Ţara Haţegului, ca urmare a fap sărbători. Martinul de Toamnă, punctul de plecare a unor prac timp numit de popor" a lui Cră
iembrie), ultimele două tului că o vecină i-ar fi furat o numit Cel Mare, formează o pe tici ceremoniale magico-religi- ciun”, unde se vor derula alte şi
se suprapun peste primul găină; întrebând-o ce înseamnă, reche simetrică de sărbători, la oase specifice ultimelei luni din alte credinţe în ipostaza anului
Ciclu al Filipilor de Toam - bătrâna a spus că "Sfântul Mina îi egală distanţă de timp, cu cel de toamnă. Se prefigurează declan care pleacă configurând un nou
nă - sărbătoarea lupilor pedepseşte pe hoţi şi pe tâlhari". 40 de zile de Crăciun. şarea unor acţiuni malefice care ciclu al vieţii - Anul Nou.
- care în mediile pasto - în unele sate se dădeau la bi în aceste zile în gospodăriile
rale hunedorene se pre - serică slujbe, acatiste şi sărinda - ţărăneşti nu lucrau atât femeile,
lungea chiar o săptămâ - re pentru aflarea hoţilor şi făcă cât şi bărbaţii, datorită credinţei
nă. Baciul Băluşe Petru torilor de rele, dar şi pentru îm că lupii vor ataca turmele de oi şi
din Fizeşti, un sat din Ţara plinirea blestemelor şi aflarea de vite şi chiar pe oameni.
Haţegului, ne spunea că unor taine. Procedeele erau cu
"cel mai rău de lupi era siguranţă din categoria "magiilor Masa satului
până la lăsatul secului de întoarcere" (a lucrurilor fu 13 noiembrie este socotită ca
de dulcele toamnei, în rate, a faptelor tâlharilor) şi prin importantă în primul rând prin
15 când se mai poto extinderea magiei erotice, adu Lăsatul Secului de Crăciun şi im
leau”. Este o perioadă cerea flăcăilor doriţi de fete. Ast plicit Lăsatul Secului pentru Pos
care se întindea de la fel în satele de pe Valea Mureşu tul Crăciunului. Ziua este presă
10 noiembrie până la lui, în trecut, ne povesteşte baba rată de mai mulţi sfinţi: Sfântul
trei zile înainte de Norica, "fetele mari se duceau la Ion Milostivul, Cuviosul Damas-
