Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_342
P. 6
Ziarul'HUNEDOREANULUI Obiceiuri
Joi, 11 noiembrie 2010
CULTURA POPULARĂ CUPRINDE ESENŢA Şl VIAŢA UNEI COMUNITĂŢI
Martinii de Toamnă
Ursul sau Moş Martin denumit de ţărani este un important zeu al mitologiei
româneşti care în calendarul oral al sătenilor era sărbătorit în două date bine
definite: Martinii de Iarnă, la începutul lunii februarie (1-3 ale lunii), şi Martinii de
Toamnă, în noiembrie (12 - 14 ale lunii), având puterea maximă în 13 noiembrie când i
se mai spunea Martinul cel Mare, mai des în comunităţile păstoreşti
T .• -
T
- CV, '>■■■■ ... rs/.u;.
•S** > o \
(Ţ \ *'•
Prof. Marcel Lapteş — etnolog către bârlog şi stă tătă iarna şi tăzi că ursul influenţează în bine Moş Ion, morar la moara de la
• • • doarme iară primăvara odată cu ursitoarele care vin la naşterea Merişor (Ţara Zarandului) ne
enumirea de "moş" iarba ce dă colţ vine iară”. Aces copiilor. Ganea Lucreţia din Un- spunea că-i bine dacă ursul dă
trebuia înţeleasă ca tea aspecte ditonice (retrage ciuc, sat al comunei Râu de Mori târcoale când se macină la
vechime, vârsta înain rea în peşteri) şi astrale (cu povestea o întâmplare intere moară "că făina iese fină şi vin
Dtată a divinităţii care noaşterea semnelor cereşti ale santă, la o moşire în satul ei, pe mulţi clienţi".
va muri odată cu derularea anotimpurilor) le vom găsi pe care o relatăm pe scurt: "în
timpului pentru a renaşte oda spaţiile mai largi şi în Ţara noaptea de ursitoare, naşa Lu Trei Martini
tă cu anul nou agrar, în Calen Zarandului, în satele păstoreşti creţia o văzut prin geam ursu’ şi Martinii de Toamnă ca şi cei
darul Popular, după cum ma care împreună cu "zilele lu o fost fain pântru prunc că s-o de Iarnă, sunt în număr de trei,
joritatea scenariilor rituale de pului" (12 - 17 noiembrie) erau ursit cu folos de-o crescut voinic cel din 13 noiembrie fiind mai
renaştere a anului, timpului ţinute şi păstrate cu sfinţenie. şi sănătos”. în satele limitrofe important numit Martinul cel şirii ursului din bârlog prin fi sec; noaptea de e cer senin cu
sau anotimpului sunt domi Maria Aşlău din Bulzeştii de jos, Văii Mureşului, la Brâznic şi Boiu Mare, consemnat în Calendarul apariţia unor "semne ale vre puzderie de stele în toată iarna
nate de "moşii" şi "babele" ma- arată că "acum (în noiembrie) e de Sus (Gurasada), babele des Popular la dată fixă "ce cade în mii" depistate şi înţelese de ţă va fi ger cumplit, fără de zăpadă.
gico-religioase; Moş Andrei timpul ăl mai de primejdie, că cântătoare "îşi făceau treaba la totdeauna de Sfântul Ion Gură ran ca fiind deosebit de im Credinţele, obiceiurile şi
(Andreiul), Anul Nou Agrar, ursul îşi caută o vacă ori o oaie ăi bolnavi "de sperietoare" cu de Aur” cum ne spunea părin portante pentru bunul mers al datinile de Martinii de Toamnă
Moş Crăciun, Moş Ajun, Babele şi nu se lasă, până nu ”o mâncă" untură de urs şi păr de pe spa tele Danciu Ioachim din Almaşu vieţii şi treburilor. au o anume reminiscenţă ar
etc. (apud Ion Ghinoiu). iar Ileana Leah din Mihăileni ne tele afumat", (inf. Aura Chifor - Mic de Munte. în cele trei zile de Timpul anual sau sezonal se haică ce ne conduce la cultura
Sărbătoarea aproape că s-a spunea că "toamna când pru Gurasada). Martin "nu se lucrează după scă desfăşoară în acest context iar spirituală a străbunicilor, a
pierdut în satele hunedorene nele galbene se coc, urşii răs La Ciulpăz (Ţinutul Pădure pătatul soarelui, doar femeile şi tradiţiile populare, respectiv geto-dacilor în general, unde
dar, în cercetările noastre etno- toarnă gardul livezii şi culeg nilor) ultimile ierburi de leac fetele în şezători şi clăci care sărbătoarea Martinilor în gene sacralitatea ursului s-a păstrat,
folclorice, am întâlnit câteva prunele de pe crengi". erau culese până la Martini, în sunt permise de către Domnul ral, erau înţelese ca şi garanţie cu schimbările inerente până în
segmente de credinţă şi tradiţii 14 noiembrie, că după zilele Dumnezeu, acu’ înainte de post" a unor recolte bogate şi a bu zilele noastre.
legate de mitul ursului, intere Leacuri magice ursului nu mai au nici o putere (inf. Grecu Ludovica din Bocşa năstării. lată câteva previziuni Putem constata după afirma
sante, păstrate de interlocutori, Dar această divinitate remar (inf. Lujerean Mihaela). Bătrâ Mică - Certejul de Sus). meteorologice populare din ţiile distinctei cercetătoare Lu
în Ţinutul Pădurenilor, Martinii cabilă din mitologia noastră, nele din satul Almaşu Mic de Ursul magic este şi un reper această perioadă: Dacă de Mar - cia Apolzan, că zonele din jurul
(urşii) erau serbaţi, îndeosebi, la Moş Martin, este şi de folosul Munte (Ţinutul Orăştiei) mai important meteorologic de tini apa nu îngheaţă iarna va fi cetăţilor dacice din arealul hu-
1 august, de Ziua Ursului când oamenilor şi protejează comu cred şi acum că-i bine să vezi trecere gradată la un "timp nou” blândă, cu zăpadă puţină; în nedorean, unde s-a desfăşura,
existau mai multe interdicţii şi nităţile împotriva spiritelor rele. ursul în noaptea de Martini că al anului agrar sau al anotim această zi se porneşte de iarnă; în continuare viaţa daco-ro-
practici de muncă şi apărare de în Ţara Haţegului se crede şi as tot anul vei avea noroc la bani. purilor. Renovarea timpurilor dacă e senin şi frumos în aceas - mană cu noi concepţii grefate
rele şi durere mai ales că a- se face în parabola intrării şi ie - tă zi, grâul va rodi bine în vara pe cele precreştine, au păstrat
cestea se petreceau într-un următoare, dacă e cer închis şi urme ale spiritualităţii daco-
"timp sacru" al împerecherii pâclă, grâul nu se va face sau va geţilor şi daco-romanilor.
urşilor.
"Ursu' îşi face calea
către bârlog"
Referitor la perioada de iar
nă şi astăzi, în Platoul Lun-
canilor nu se lucrează de Mar
tini. Referitor la Sărbătoarea
Martinilor iată ce ne spune Lu
cia Apolzan, renumită cercetă -
toare a zonelor etnofolclorice a
Apusenilor: "Sărbătoarea tim
pului era anunţată de un animal
puternic (ursul) care avertiza
natura, bătrânii auzeau cum
plângeau copacii, ştiau că lăs
tarii lor nu mai cresc şi frunza
începe a slăbi”.
Ion Burcuş, zis şi Poştaşul,
din Târsa, ne spunea că: ”ursu',
acu' în noiembrie îşi face calea
