Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_344
P. 6
hunedorean
Ziarul THUNEDOREANULUI
Luni, 15 noiembrie 2010
„CULTURA POPULARĂ CUPRINDE ESENŢA Şl VIAŢA UNEI COMUNITĂŢI” Calendarul
tradiţional ţărănesc
Postul Crăciunului şi Ovidenia 15 - 21 noiembrie
în calendarul creştin dar şi în cel popular, Postul Crăciunului însumează 40 de zile marcate de o serie de
interdicţii alimentare şi fizice
nă pentru vedere de
ochi, dureri de piept şi
cap". Sabin Cioica din ■ Luni, 15 noiembrie
Lupşa, ne relata că "bă - „Azi nu se lucrează în
trânele satului mai cred gospodărie şi nici pe
şi astăzi că cerul se
câmpuri că-i ziua lui Filip
deschide şi se vede casa Şchiopu’ (personificarea
lui Dumnezeu, iar ani lupilor - n.n.) care vine şi
malele vorbesc între ele vă fură oile”.
ca oamenii şi că numai
cei curaţi la suflet pot ■ Marti, 16 noiembrie
vedea flăcările albastre
ale aurului din băi". în „Să începi a curăţa în livadă
Platoul Luncanilor, din uscăturile şi a pune gunoi
această zi până la Sf. la rădăcină”.
Gheorghe, femeile nu
aveau voie să bată ru ■ Miercuri, 17 noiembrie
fele cu maiul, că se face „Să vânturi făina în hămbar
ceaţă şi sunt stârnite (lada de cereale - n.n.) să
Alea Frumoase care nu prindă mucegai şi viermi”.
bântuie oamenii şi le ■ Joi, 18 noiembrie
face rău (Toncea Ma-
ria a Iu’ Nechifor din „Dacă în astă sară ceru e
plin de stele, semn îi că anu’
Ursici). în noaptea de
Ovidenie, fetele din ce vine n-o fi atâta de bun”.
satele Ţării Haţegu
lui merg la fântâna ■ Vineri, 19 noiembrie
din mijlocul satului „Să meri la biserică ca să
şi, la cântatul co aprinzi lumini păntru morţii
coşului, aprindeau tăi şi a celor mai de
o lumânare şi o aproape”.
puneau pe mar
gine; lumina ce că ■ Sâmbătă, 20 noiembrie
dea în apă îi arăta „Pentru că să apropiază
ursitul, adică vii
Sântandrei a strigoilor, să-
torul soţ, ne zicea ncepi a unge uşile şi
baba Nesia din ferestrele cu zamă de
Suseni, Râul de
usturoi”.
Mori.
La fel şi în Ţi
nutul Pădurenilor, ■ Duminică, 21 noiembrie
în această zi, bă Să zice că-i Ovidenie care
trânele luau din sparge întunericu’ iernii şi
livadă o creangă aduce mai tare vederea la
cu 7 prune, una cu ochii Oamenilor”.
7 mere şi una cu 7
alune, pe care le (Din „Calendarul popular
păstrau în comne al Mehedinţului”,
(cămară - n.n.), noiembrie - decembrie, nr.
căci se credea că 6,1998 şi „Comoara
sunt bune de friguri satelor”, 1923)
în tot anul, ne spu
nea Dorica Ungu-
Prof. Marcel Lapteş — Etnolog adus prin migraţie etnofolclo- morţi nebotezaţi, oameni care reanu din Lelese. Şi astăzi în sa în această zi se tăia şi se tranşa în Dumnezeu, iar mai târziu l-a
• • • a fiecare post de peste rică din Moldova, Muntenia şi s-au înecat şi morţii care nu au tele de pe Valea Geoagiului la patru o oaie bătrână, care se şchiopat pentru că s-,a abătut de
avut parte de lumânări aprinse
ducea apoi în pădure unde se ştia
la dreapta credinţă. Prima săp
C an (Paşte - Sânpetru - cunoscută mai mult sub denu Ia trecerea în tărâmul celălalt). meile lucrează până la amiază, o trecătoare a lupilor, şi se lăsa tămână a Postului Crăciunului
Gelmar, Bobâlna şi Boiu, fe
Oltenia. în satele noastre este
consemnează în suita de obi
de teamă să n-aibă spor în casă. ca ofrandă, în credinţa că astfel
mirea sa religioasă: "Intrarea în
La fel, descântătoarele satului
Sântămărie), se înce
pea cu ritualuri de pu
timpul anului oile gospodarilor
nia, ca fiind cea mai importantă
pentru unitate vom folosi în
acumuleze putere malefică. în
rificare ce pregătea individul Biserică a Maicii Domnului", dar "încep să vadă mai tare” şi să în anul care vine. lupii sătui şi înbuibaţi vor lăsa tot ceiuri şi tradiţii populare Ovide
în vederea respectării rigo expunerea noastră termenul de satul hunedorean tradiţional Preciziuni în pace. 0 sărbătoare oarecum care se anunţă astfel prin sacra-.
rilor până la Crăciun. Ovidenie. acestea erau manifestări obiş meteorologice de suprapusă de Ovidenie este cea litatea postului, în sensul resp ect
Prima etapă a postului este nuite, ţinute mai mult de femei. Ovidenie a Filipilor, consacrată lupului. în tării mitico-religioase a uneia
densă, cu sărbători importante: Obiceiuri şi credinţe "Mai tot saţul mergea la biserică Sărbătoarea mai era pentru Transilvania există credinţa că dintre cele mai mari sărbători a
Martinii de Toamnă, Filipii, de Ovidenie de Intrarea Maicii Domnului, se satul tradiţional şi un prilej ca ziua începe cu Filipul cel Mare, creştinismului, Naşterea Dom
Ovidenia, Noaptea Strigoilor Ca sărbătoare a luminii, Ovi aprindea lumini pentru copiii locuitorii să facă observaţii şi care a fost făcut Sfânt de către nului Iisus Hristos.
(Sf. Andrei), Sânnicoară (Sf. Ni- denia distruge întunericul ma nebotezaţi, câţi or fi fost dar şi previziuni meteorologice: dacă
colae) ce consemna obiceiuri şi lefic al iernii în care apar ter pe ăi morţi făr-de lumină, apoi în această zi este senin şi cu mult
datini specifice cu trimiteri la menii proprii legendelor miti- dădeam pomeni la săraci, mân soare, vara va fi secetoasă; de va
un timp arhaic, începutul de an, co-religioase legate de această care şi beutură ca să se liniş fi ceaţă şi nori negri, peste an va
posibil dacic. zi cum sunt: prima apariţie, ve - tească morţii şi să aibă calea fi pericol de boli; de va fi brumă
Oprindu-ne la Ovidenie, cum derea şi văzul ca simbolistică fe luminată pe cealaltă lume", ne de Ovidenie ori chiar zăpadă,
era numită tradiţional "Intrarea nomenologică cosmică a lumi zicea Ana Furdui, din satul Tisa iarna va fi cumplit de geroasă.
în Biserică a Maicii Domnului", nii. în unele legende populare de pe Valea Mureşului. în unele Ovidenia anunţa şi o inten
putem spune că aceasta este o se crede că s-a născut Iisus Hris- sate din Ţara Zarandului se mai sificare în acţiunile forţelor ma
sărbătoare a luminii, "prag de tos, deci prima vedere (viziune) practică difuz la Ovidenie "pri lefice. Noaptea bântuiau casele
iarnă" care anticipează "capul a lumii când cerul se deschide şi vegherea apei" de către bătrâ oamenilor, iar morţii se transfor
de iarnă", reper hibernal la 30 animalele vorbesc. Magia văzu - nele descântătoare. Baba Letiţia mau în strigoi care circulau fără
noiembrie, de Sântandrei. în tului capătă forme dintre cele Mana de la Ribiţa zicea că "dacă oprelişte, aducând distrugeri şi
spaţiul folcloric hunedorean, mai variate, practici magice pui un blid de apă în zâua In necazuri. în Ţinutul Pădurenilor,
termenul de Ovidenie, pentru apotropice (pentru a avea ve trării Maicii Domnului cu pri aceştia luau înfăţişare de lupi şi
această perioadă, aproape că derea cât mai bună) şi de pro- veghi hăt în noapte şi o ţâi până se credea că nu era bine să muţi
nu se întâlneşte, fiind probabil piţiere (lumânările pentru copii către zori, apa se face a mai bu staulul oilor, că le mănâncă lupii.
Citeşte zilnic cele mai importante informaţii
locale în ediţia on-line a cotidianului
