Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_346

Reportaj ZiarulIHUNEDOREANULUI

Miercuri, 17 noiembrie 2010

S P EC IA L

O familie de belgieni a învăţat să-şi încuie casa şi

să-şi pună orar pe uşă după ce s-a stabilit la Romoşel

Sătenii din Romos i-au învăţat limba lor, dar i-au şi surprins cu mentalitatea şi obiceiurile româneşti. De 11 ani, belgienii încearcă să-i
Înţeleagă. Unele lucruri nu le pricep nici astăzi. Atunci au făcut un târg: în casa lor trăiesc ca-n Belgia, iar dincolo de poartă, ca-n România
Monna Voinescu___________ Roraâ sunt fjferte diferiţi de noi. Dar nu
• • •
cum 14 ani, Dirk Weyts imbe. Ne-am obişnuit noi
ştia prea puţine despre u obiceiurile lor
România. Atât cât a-
Aflase la şcoală, din car­ D IRK W EYTS, belgianul din Romoşel
tea de geografie. activităţi extraşcolare. Tot acolo, Suntem acasă,
Pe primii români i-a cunoscut copiii sunt ajutaţi să-şi pregă­ după 200 de ani"
la Budapesta. I-a întâlnit la o con- tească lecţiile, învaţă limba en­ Chiar dacă nu s-au obişnuit
Forinţă la care participau tineri gleză şi cum să folosească un cal­ complet cu traiul din Ţara lui Dra-
Europa de Est. în acelaşi an, culator. 12 dintre ei au deja diplo­ cula, belgienii de la Romoşel n-au
străinul avea să ajungă pentru me în domeniu, care sunt recu­ de gând se se întoarcă în patria ducă la bun sfârşit construcţia
prima dată în ţara românilor. în noscute în statele UE. în plus, burghezilor liniştiţi. Dimpotrivă, casei în care abia aşteaptă să se
decembrie. A venit cu ajutoare profesorii lor au recunoscut că spun că ei tocmai au revenit a- mute. De curând, s-a măritat cu
umanitare în Petroşani, Iaşi, Cluj rezultatele lor şcolare s-au îmbu­ casă, după 200 de ani, explicând un român, instructor de chitară
şi Bucureşti. Un an mai târziu, a nătăţit după orele petrecute în că Romoşelul a fost înfiinţat chiar de meserie. Bărbatul e devean,
cunoscut un pastor din comuna casa "Speranţa" de care se ocupă de flamanzii lor. dar au decis să locuiască la Ro­
hunedoreană Romos. Şi crede că cea mai mare dintre fiicele fami­ "Pe vremuri, locul acesta se moşel pentru că Shari nu poate
atunci i s-a trezit curiozitatea de AŞA-I ROMANUL! „Românii ne-au impresionat cu ospitalitatea lor liei Wayts, Shari. numea Klein-Rumes, adică Micul renunţa la cursurile de la Casa
1 cunoaşte şi mai bine pe ro­ caracteristică. A fost mai greu să ne obişnuim că ne putem trezi oricând Belgianca s-a hotărât să orga­ Romos. Am fost curios să aflu ar­ "Speranţa". Surorile ei mai mici,
mâni. cu ei la uşă. Acum nu ne mai surprind, dar trebuie să ai multă răbdare ca nizeze chiar şi cursuri de educaţie borele genealogic al familiei mele Jana şi Amy, stau mai mult în
să-i poţi înţelege”, sunt de părere belgienii din familia Wayts sexuală, după ce o fată de 13 ani şi am descoperit că un grup al capitala judeţului. Sunt eleve -
"Adio, Flandra, din comună a rămas însărcinată. neamului a fost originar din Po­ una la "Arte”, cealaltă la "Dece-
plecăm Iii România!" Vara, străinii "Reprezentanţii unei fundaţii lonia, iar un altul - e drept, mai bal" - şi cum naveta până acasă e
Vreo patru ani, belgianul a fost • EX T R A dau buluc la Romoşel le-au spus la ce pericole se expun mic -, din Transilvania. Deci, noi, obositoare, familia le-a închiriat
mai mult pe drumuri. Intre oraşul Familia Weyts a ajuns în Ro­ dacă îşi încep viaţa sexuală prea de fapt, ne-am întors acasă, chiar un apartament la Deva. Week-
lui natal, Anvers, şi Romosul hu- mânia cu un transport de ajutoa­ devreme sau fără să ştie prea dacă am făcut-o după două se­ end-urile şi le petrec acasă, cu fa­
nedorenilor. Uneori crede că a 140 re şi şi-au păstrat acest obicei pâ­ multe despre aceasta. Drept ur­ cole", este convins Dirk Wayts. milia şi cu toţi cei de care s-au a-
stat mai mult printre ai noştri de­ nă astăzi. Aproape 150 de familii mare, numărul avorturilor a scă­ Acum, bărbatul li dă o mână propiat până acum belgienii
cât printre ai lui. Şi cum locurile din comuna Romos sunt în grija zut", povesteşte Shari. de ajutor fiicei celei mari, să-şi Wayts.
Hunedoarei îl atrăgeau din ce în de familii din comuna străinilor, care au pus pe picioare PUBLICITATE
ce mai mult, s-a gândit să se sta­ o asociaţie de profil - "Emmanuel
bilească aici. Cu tot cu familie - Romos sunt Humanitarian Aid România". Fie­ ;sta
.evasta şi trei copii. Cel mai greu sponsorizate de belgieni care familie are propriul dosar,
a fost s-o lămurească pe Shari, întocmit după o anchetă socială
fiica cea mai mare. Fata avea 12 aşa cum vrea”, spune belgianul, ca la carte, detaliază Dirk Weys.
ani pe-atunci şi nu i-a fost uşor să care a făcut un târg cu el însuşi, Pe de o parte, străinii plătesc Servicii unice şi de calitate prin ista Romania
renunţe la prietenii din Belgia şi încercând să împace şi capra, şi transportul copiilor până Ia
nici la oraşul natal. varza - în casa lui trăieşte după şcoală. Pe de alta, de două ori pe ista Romania, lider in domeniul
"Am fost Ia Romos de câteva reguli flamande, iar dincolo de an, le dăruiesc îmbrăcăminte, în­ contorizarii individuale a apei si căl­
ori, dar locul acesta nu mă atră- poartă, după reguli românşti. călţăminte, alimente şi medica­ durii din apartam entele imobilelor
;a în mod deosebit. în schimb, Chiar şi bucatele gătite în familia mente. Şi lor, şi celorlalţi membri colective, are o experienţa de 15 ani pe
pentru surorile mele, Jana şi Amy, Weyts au tot reţete belgiene pen­ ai familiei. Toate acestea vin din piaţa locala, timp in care am investit
n-a fost o problemă să se acomo­ tru că străinii nu s-au obişnuit Europa şi din SUA. constant in cercetare, astfel incat sa le
deze. Ele erau mult prea mici. Ma - încă să mănânce sarmale ori câr- "Noi înţelegem că guvernanţii putem oferi clienţilor noştri produse si
ma, Nicolle, s-a obişnuit şi ea. Dar naţi. nu-i pot ajuta pe toţi românii servicii de cea mai buna calitate! Cen­
eu încă trăiesc uneori cu impresia sărmani, aşa că ne implicăm şi noi trul activitatii noastre este reprezentat
că aici, în România, timpul se Surpriza din dormitor atât cât putem. De patru ori pe de client, de aceea toate eforturile
scurge diferit pentru noi”, poves­ De când s-a stabilit la 30 de ki­ an, facem un tur pe două conti­ noastre se indreapta spre gasirea de
teşte Shari, amintindu-şi că nu i-a lometri de Deva, Dirk a mai în­ nente şi încercăm să facem cu­ soluţii care sa ii uşureze acestuia m un­
ca. 2010 a reprezentat pentru noi anul
fost uşor nici cu şcoala. Trăia în văţat un lucru: să-şi încuie uşa ca­ noscută cât mai multor străini
in care ne-am reconfirm at angaja -
România, dar continua să studie­ sei în fiecare noapte. în prima situaţia celor de aici. Organizăm
ze în Belgia. "învăţam singură şi săptămână, străinul a primit o mitinguri sau trimitem e-mail-uri mentul asum at in relaţia cu clienţii: sa
Ie oferim soluţii sustenabile folosind
făceam un soi de navetă între Ro­ lecţie pe cinste şi e convins că o şi scrisori, în cazul urgenţelor. Am
tehnologii de ultima generaţie. Ne-am
mos şi Anvers, ca să-mi dau exa­ să şi-o amintească toată viaţa. primit şi transporturi de aparatură concentrat pe im bunatatirea modali­
menele”, explică tânăra. ”M-am trezit cu o femeie în medicală pe care am donat-o tăţilor de comunicare cu clienţii, proces ce s-a finalizat prin introducerea unor intrum ente moderne,
dormitor, chiar lângă patul meu, Spitalului din Orăştie. în plus, e- adaptate noilor realitati ale pieţei.
in casă — flamanzi, dimineaţa, la ora 6. Mă bătea pe xistă străini care se ocupă perso­ Pentru a facilita accesul adm inistratorilor de bloc la notele de consum ale imobilelor, a fost creat un
la poartă - români umăr şi îmi cerea s-o ajut cu nu nal de anumite familii. Unii le a- serviciu special de furnizare a acestora prin e-mail, ceea ce permite clienţilor introducerea rapida a datelor
Pentru că nu ştiau o boabă ro­ ştiu ce. M-am speriat de-a drep­ jută permanent, alţii, de sărbători in programele proprii de calcul al intretinerii. In plus, pentru toti clienţii, inclusiv proprietari individuali
mâneşte, belgienii au făcut efor­ tul. Nu mai păţisem aşa ceva. In sau în momentele cu adevărat a fost creata o platform a Online, prin care consumul poate fi accesat in timp real. Cu ajutorul acestei
turi să ne priceapă limba. Aveau Belgia, nu-ţi intră nimeni în casă, critice", detaliază Dirk, povestind aplicaţii, se pot efectua statistici, dar si estimări privind consumul, pentru o mai mare eficienta.
o singură posibilitate. 0 fată din aşa, de capul lui. Şi nici nu-ţi sună că, la fiecare acţiune umanitară Am investit pe plan local resurse importante, iar relaţia de parteneriat pe care am dezvoltat-o impreuna
sat care rupea câteva cuvinte în telefonul până la ora 9", spune pe care o fac, belgienii realizează cu clienţii noştri se bazeaza pe incredere. încrederea ca beneficiezi de cele mai bune servicii, gândite după
engleză. în rest, nimeni din Ro­ bărbatul care, după o aşa păţanie, o mulţime de fotografii, iar asta li ultim ele tehnologii din domeniu. In acord cu valorile si prom isiunea ista in Romania, anul acesta am
moşel nu cunoştea vreo limbă e clar că nu mai doarme cu uşa ajută pe colaboratorii lor de pes­ introdus in portfoliu si ultima inovaţie in materie de repartitoare pentru încălzire- symphonic®sensor
străină. neferecată. te tot din lume să vadă exact un­ net, ce perm ite înregistrarea datelor de consum si transm iterea acestora direct in sistemul de calcul.
La fel de dificil le-a fost să în - Iar de când un sătean i-a tele - de ajung banii şi donaţiile lor. U- O atentie sporita a fost acordata in acest an si implementării unei metodologii de calcul mai complexa
ţeleagă şi logica românilor, îşi fonat ca să-i ceară nişte bani de nii bat chiar drumul până la Ro­ si upgradarea programului aferent acestei operaţiuni in conformitate cu cerinţele norm ei tehnice al
aminteşte Dirk. "La noi, lucrurile care avea nevoie a doua zi, dis- moşel din dorinţa de a sta faţă-n ordinului ANRSC 3 4 3 / 2010, privind repartizarea consumului de energie termica in imobilele tip
sunt foarte clare, iar dacă te apuci de-dimineaţă, belgianul şi-a faţă cu oamenii pe care-i ajută. condominium ce folosesc sisteme de repartizare a costurilor pentru incalzire si apa calda.
de un lucru, 11 faci până la capăt afişat pe uşa casei un orar. "As­ Aşa că, vara, curtea belgienilor e In baza relaţiei de parteneriat pe care o avem cu clienţii noştri, contam pe sprijinul acestora pentru a duce
şi, mai ales, aşa cum scrie la carte, cult păsul oricui între orele 9 şi plină de corturi. Chiar şi 50 de la bun sfarsit obligaţiile ce decurg din ordinului ANRSC 343/ 2010 privind inventarierea corpurilor de
incalzire din spatiile comune (subsol si casa scării), inventarierea ţevilor verticale din apartamente, si
în România, nimic din toate astea 17", explică el. persoane găzduiesc deodată, montarea repartitorului pentru calcularea cotei comune pentru incalzire.
nu-i valabil. 0 dată, am avut dis­ spune bărbatul.
Ista Romania are un capital social de 5 milioane de euro, beneficiind de apartenenţa la un grup
cuţii cu un sătean la construcţia internaţional de renume, ista este lider mondial in domeniu, fiind prezenta in 25 de tari din lume.
unei case. Omul acela făcea toate Copiii ţiganilor învaţă
lucrările <la ochi>. Nu măsura ab­ engleză şi informatică Marian Sisu, Director General ista Romania
solut nimic. Am văzut că zidurile Belgienii s-au gândit şi la copiii
nu erau drepte şi i-am spus. <Şi ce ţiganilor din zonă. Societatea li ista România S.R.L
dacă?>, mi-a răspuns românul. ţine deoparte. Ei, nu. Le-au cons­ Sediu social: Splaiul Independenţei 294, corp 02, sector 6, Bucureşti
Atunci n-am înţeles, dar acum nu truit o căsuţă pe care au numit-o, Tel.: 021-315.98.24,315.98.25,317.22.12; Fax: 021-317.22.13
mă mai deranjează toate acestea. simplu, "Speranţa" şi se întâlnesc Punct de lucru Deva, Strada Marăşti, bloc D6, scara 4, apt.44, Deva
Tel +40 (0254] 22 82 55, +40 (0254] 22 89 72, Fax +40 (0254] 22 89 72
Fiecare îşi poate face casa exact acolo pentru tot felul de jocuri şi