Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_348
P. 11
Satu rea# ZirfHUNED O REANULUI
Vineri, 19 noiembrie 2010
„CU LTU RA P O P U LA R A C U P R IN D E ES EN Ţ A Şl V IA ŢA U N EI C O M U N IT Ă Ţ I’ Calendarul
tradiţional ţărănesc
NOAPTEA STRIGOILOR 28 noiembrie
în mitologia populară strigoii sunt spirite ale morţilor care, după înmormântare, din varii
.motive, n-au reuşit să ajungă în Lumea de Dincolo, tărâm al tuturor morţilor. Strigoii sunt şi
morţii cârd refuză să se întoarcă în "tărâmiilcelălalt" sub imboldul spiritelor malefice, care ■ Luni, 22 noiembrie
„în această zi nu se lucrează,
din Urfibrâ le coordonează acţiuffile temându-se de foc”.
■ Marti, 23 noiembrie
„Să faci sare din drob şi s-o
pui în hrana animalelor ca să-
i fereşti de bolile de la
sfârşitul toamnei”.
să ■ Miercuri, 24 noiembrie
„Prin unele locuri, la ţară, să
zace că-i Climăta Vântului
păntru cinstirea vânturilor
v £**>87* ,
•w Var” răle şi păguboase; da’ puţâni
o ţân ... câteva babe”.
:
.. • > - •• -'• ■■*^3 î. -5 ■ Joi, 25 noiembrie
3
„li Sf. Ecaterina soră cu Sf.
Nicolae şi se ţâne ca să
apere pe cei ai gospodăriei
de boli şi de nebuneală; să
bea fertură de mentă şi tei”.
Prof. Marcel Lapteş - Etnolog vii şi strigoi morţi), fie că sunt vampiri, ce dădeau târcoale, răspândită mult în trecut, s-a ”Moşu’ din satu’ nost punea în
WWW
••• animale (lup, câini etc.) ei gă atacându-i. în Ţinutul Pâdure- lărgit în Calendarul oral al noaptea de Sf. Andrei spini şi ■ Vineri, 26 noiembrie
enumirea de strigoi, sesc un impact profund în co nilor aceştia luau şi înfăţişarea ţăranului şi la alte sărbători în mărăcini la căşi şi grajduri, să „D e ziua Sf. Stelian ce-i
|în limba română, de- munitatea sătească. lupilor, care atacau animalele şi care spiritele malefice atacau nu intre moroii, că se zicea că patronu’ copiilor mici să dau
Irivă din "strigă", de oamenii, şi "nu era bine să muţi oamenii şi animalele, între vin, da' nu pot intra că să în- mere roşii ca aşe’ să fie
Di fapt o formă a latinu Sărbătoarea vinului staulul oilor că le mănâncă Crăciun şi Anul Nou, în zilele ţapă, ş-apoi pleacă... da' vezi că obrajii copiilor".
lui "striga, ale" însemnând sau Brumalia lupul" (apud Rusalin Işfănoni). fără soare sau în nopţile cu lună Satana-i şmecher (sic!) intră pe
"pasăre nocturnă ce înspăi Sărbătoarea corespunde, în însă concepţia populară din plină. Mătuşa Eugenia din Al- fereastră ori prin pod şi face tăt ■ Sâmbătă, 27 noiembrie
mântă copiii", (apud Otilia He- linii mari cu "Dionisia", cele zonă mai păstrează şi astăzi o maş Sălişte, comuna Zam, ne rău, dacă nu ungem cu usturoi".
deşan) dar şi "vrăjitoare" care Câmpeneşti, iar la traci cu "săr înţelegere mai largă a strigo descria ce se întâmplă în "noap Tot în acest spaţiu folcloric se „Să mănâncă mămăligă cu
după părerea lui Dimitrie Can- bătoarea vinului" iului. Iată ce tea strigoilor”: "Să zice că unii făcea deosebirea între "strigoii usturoi şi crumpi (cartofi -
,emir, în "Descriptio Molda- ( f e r m e n - crede baba uoameni ce aveau pe Satana în m orţi” şi "strigoii vii": "se-ntâm- n.n.) fierţi să nu fie oamenii
vie": "adică o bătrână care t a r e a Floarea din ei se făceau câni şi lupi de pla ca unii morţi "să se strice", atinşi de strigoni”.
prin puterea ei drăcească o- mustului în satul Goleş: rupeau animalele şi uamenii din atuncea, să fac moroni, că la
moară, nu se ştie cum, pe butoaie), li "ăştia nu-i sat ce-i aveu duşmani. Zâcea moarte nu se pune ai (usturoi) ■ Duminică, 28 noiembrie
copii nou născuţi ... super nele elemen - şti, îs lângă buna că sălăşuiau laolaltă cu în gură şi nu se făcea slujbă ... „Să mere la mormânturi şi să
stiţia este foarte răspândită te comune tine la lu alţi moroni de Sf. Andrei, aşe alţi să făceau moroni de răi ce- curăţă de buruieni ca să nu
mai ales la transilvăneni". sunt şi în cru, îs oa amestecaţi la uni strâcau graj or fost, fără credinţă în Dum se supere m orţii”.
De-a lungul timpului terme "B ru m a lia ”, meni ca durile, poiatele şi coteţele, ro nezeu. Aşa spunea o bătrână
nul primeşte noi conotaţii: fan - să rb ă to a re noi, dară deau uşâle să intre-nountru, să din Ocin, arătând şi măsurile de
.omă, vampir, bufniţă sau "cap câmpenească cum au pe mănânce oile şî de alte". apărare a satului; "veneau băr
de mort" (specie de fluture), dar romană. Co Satana în ei Interesante sunt măsurile de baţi în putere, îi dezgropau pe ăi (Din „Calendarul românilor
atestat în prezent din ce în ce munităţile să ... sufletele apărare înpotriva strigoilor. răi şi băgau furca-n iei şi apoi de pretutindeni”, 1944 şi
mai rar, termenul care s-a im teşti începeau lor pleacă Menţionăm că Sântandrei nu puneau spini şi lemne de-i ar - „Comoara satelor”, an I, nr.
pus este cel de strigoi. sărbătoarea noaptea, le pare a avea restricţii în intrarea deau să se ducă pe pustie". 9,1923)
Sf. Andrei cu iasă din spiritelor rele în gospodăriile
Sărbătoarea 29 noiembrie, grumaz pe săteşti din partea unor protec Interdicţii
Sfântului Andrei Ajunul, mo gură şi me tori divini ai oamenilor. Astfel de Sărbătoarea datinile şi credinţele din "Noap
sau Anul Nou Dacic mentul când re atât la strigoii au "liberă trecere" din Strigoilor tea strigoilor" putem spune că
în calendarul popular, săr se dezlănţuie g r a j d u l spaţiul lor ocult în noaptea Cele mai multe interdicţii ale ele se configurează în sintagma
bătoarea este denumită Sânt- forţele male m ărhelor haotică, dominând ordinea şi locuitorilor erau acelea de lucru "ştim că a fost odată, dar acum
andreiul, fiind una'la dată fixă, fice iar "morţii (vitelor - lumina. în gospodărie: "nu-i bine să nu mai ţine". Dense şi funcţio -
în 30 noiembrie, ziua Sf. Apostol necuraţi" îşi n.n.) de De aceea oamenii se apără lucri că Sf. Andrei va da iarna nale în trecut, acum, în contem
Andrei Cei Dintâi Chemat, Ocro intensifică puterile acţionând ieu tăt laptele şi la viţăi le suge singuri, încercând să-şi prote tot cu vifor iară lupii s-or în poraneitate, au rămas puţine
titorul României, dar şi Moş pe pământ, în spaţii largi. în a- sângele". jeze spaţiul de locuit prin în - mulţi şi or strica tăte vitele; de fapte vii, însă bine fixate în
Andrei, Andrei de iarnă, Indrea. ceastă noapte magică vor co chiderea tuturor ieşirilor în lucră vreo muiere apă tăţi copiii mentalul indivizilor pentru că,
Hagiografia Sf. Andrei este borî pe pământ patronii lupilor, Noaptea strigoilor afară. s-or betegi şi doară la Ignat s-or aşa cum spunea o distinsă cer
legată de activitatea eclezias Sf. Andrei şi Sf. Petru, pentru a în satele de pe Valea Mure Astăzi, în Ţara Zarandului, în zdrăveni; de sf. Andrei, mama cetătoare a culturii tradiţionale,
tică în creştinarea românilor: "şi le "dezlega prada". şului credinţa că cei răi "bătuţi satul Stănija, măsurile de apă ne fierbea porumb cu sare şi Otilia Hedeşan "dacă acum
a căzut în soarta apostolului în satele noastre, sărbătoa de Dumnezeu" se preschimbă în rare, deşi sumare, puţin efi punea şî o ţâră de usturoi să (Noaptea strigoilor - n.n.) nu se
Andrei, neamuri până în partea rea numită "Sântandrei" nu este câini sau lupi se păstrează în ciente şi de scurtă durată, erau alunge moroni". face mai nimic, de crezut se
Mării Negre, spre partea răsă marcată de ritualuri ieşite din memoria unor locuitori şi în crezute de populaţie ca infai Sf. Andrei reprezintă ultimul crede enorm şi intens, într-un
ritului .. până la râul cel mare, comun, de largă manifestare timpurile noastre. Această lyco- libile. Baba Floarea, descântă reper important al timpului au orizont de aşteptare terifiant şi
Istrul, care acum se numeşte magico-religioasă. în afară de morfie, celebrată de Sf. Andrei, toare din acest sat, spunea că tumnal şi "cap de iarnă" acum la tocmai de aceea, protejat de
Dunărea, întru care voia să "stereotipia usturoiului”, pre sfârşit de an. Despre obiceiurile, numeroase tabu-uri”.
semene sămânţa cuvântului lui zentă în mai toate zonele etno -
Dumnezeu" ("Vieţile Sfinţilor”). folclorice, nu asistăm la acţiuni
Sărbătoarea pare a fi făcut impresionante. Oamenii ştiu că
parte dintr-un complex ritual noaptea Sf. Andrei, aflată cu
de înnoire a timpului, Anul Nou totul la discreţia spiritelor rele,
Dacic, care, prin densitatea sa - este mult prea puternică pentru
cralităţii sale, devine "cap de practicile apotrofice şi atunci se
iarnă", reper de sfârşitul toam - închid în case ungând intrările
nei şi începutul iernii. Termina - şi ieşirile cu usturoi şi aşteptând
rea timpului autumnal este ser - înfriguraţi să treacă orele fati
bat la 30 noiembrie, cu unul dice; cu siguranţă că înţelegeau
dintre cele mai mari ajunuri ale că în acest timp de maximă pro -
calendarului popular, Ajunul Sf. gresie a forţelor negre nu aveau
Andrei. Este momentul când se nicio şansă să le învingă.
dezlănţuie forţele malefice, Deci era un timp de aştep -
duşmanii tradiţionali ai ţăra tare, în care cine ieşea din casă
nului, fie că sunt oameni (strigoi putea fi atacat de strigoi şi
