Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_351

Special ;b e d it ZiarullHUNEDOREANULUI
M iercuri, 24 noiembrie 2010

DIN ISTORIA ŞTIINŢEI

Un român, precursor al cabinei catapultabile

La finele secolului XIX, începutul secolului XX, mulţi entuziaşti ai aviaţiei erau preocupaţi de construcţia avioanelor şi de pilotarea
lor. Anastase Dragomir însă şi-a concentrat atenţia pe siguranţa aparatelor de zbor şi mai ales a pasagerilor de Ia bordul lor
Gheorghe Manolea_________ raşuta, împreună cu pasagerul Dragomir revine în ţară, unde, cu de efectuarea zborului la anumite
instalat pe scaun, să treacă prin- ajutorul căpitanului inginer înălţimi şi folosirea pentru cabi­
p ric e p u tu l secolului XX a fost tr-o deschizătură a podelei", iar Constantin Nicolau de la Serviciul nele semietanşe a unui dispozitiv
¥ marcat de căutările şi rea- brevetul prevedea ca acest an­ tehnic al aviaţiei române, repetă mecanic care să permită, în caz
I Uzările din domeniul avia- samblu de celulă-paraşută să demonstraţia pe Aeroportul Bă- de nevoie, debitarea oxigenului şi
X ţiei. Mulţi tineri erau fasci­ aibă mai multe comenzi, mane­ neasa din Bucureşti, pe 26 oc­ aerului necesare vieţii".
naţi de aparatele zburătoare. vrate de pilot. Deoarece aviaţia tombrie 1929. De data aceasta s-a După zece ani de căutări, în
Pe 17 august 1903, Traian Vuia a nu era într-un moment financiar folosit o avionetă AVIA, iar presa 1960, obţine alt brevet de inven­
obţinut brevetul de invenţie favorabil, a experimentat inven­ vremii, printre care ziarele Uni­ ţie românesc cu nr. 32.323/41.424,
francez pentru aeroplanul-au- ţia în 28 august 1929 în apropi­ versul şi Dimineaţa, a relatat cu în care propune un avion de pa­
tomobil, iar pe 18 martie 1906 a erea Aeroportului Orly, Paris. în lux de amănunte despre acest sageri prevăzut cu cabine cata­
efectuat un zbor epocal pe te - acest scop s-a amenajat, după mijloc de salvare ingenios şi pultabile pentru fiecare pasager.
renul de la Montesson. în 1910, indicaţiile inventatorului, un a- practic.
Aurel Vlaicu s-a desprins de la vion Farman, în care se instalase Pe baza rezultatelor obţinute, Soluţia, aplicată la
' ;ţ cu un aparat mai greu decât "cabina catapultabilă". Experien­ continuă cercetările şi perfecţio­ avioanele supersonice
aerul şi a zburat 40 de metri. ţa a constituit o reuşită, confir­ nează soluţia iniţială. Ţine seama în anul 1959, a înregistrat altă
Mulţi tineri din Brăila erau şi ei mând utilitatea acestei invenţii. că la altitudini mai mari de 4.000 cerere, care avea ca obiect cons­
Fascinaţi de avioane. Printre a- După demonstraţie, ziarele fran­ de metri aerul este rarefiat, că truirea unui avion de transport,
ceştia se număra şi Ana Aslan, ceze, printre care şi Excelsior (în temperatura este mult sub zero echipat cu cabine catapultabile,
născută la Brăila cu trei ani îna- numărul din 29 augustl929), au grade Celsius, ajungând până la - pentru salvarea pasagerilor (bre­
nte de trecerea în secolul XX. subliniat prioritatea mondială, 550 de grade Celsius, ţine seama vet românesc nr. 41.424 din 1960).
lîisa să ajungă pilot. De aseme­ deţinută de Anastase Dragomir în că dacă avionul zboară cu o vi­ în cartea lui Jules Foch, "Tech-
nea, George Femic născut la în- acest domeniu, precum şi im­ teză de 1.000 km/oră, în momen­ nique des Avions", apărută la
'•'outul secolului XX, adică în portanţa invenţiei pentru aviaţie. tul ieşirii pilotului din avion a- Paris în 1960, sunt prezentate şi
0, la Galaţi, adică la o aruncă­ Soluţia propusă de Anastase Dra­ cesta este izbit de curentul de aer realizările inventatorului Anasta­
tură de băţ de Brăila, a fost un gomir pentru autostabilizarea cu o forţă de trei tone. în 1950, a se Dragomir, în domeniul cata-
•nare constructor de avioane. Alt tânăr născut la Brăila în aceeaşi războiul pentru independenţa cabinei în cădere prin utilizarea a obţinut un nou brevet românesc pultării piloţilor şi pasagerilor din
tânăr al acelor vremuri, Ionel perioadă cu cei evocaţi mai îna­ României din 1877. două paraşute auxiliare se regă­ cu nr. 40125/1950 pentru "Celulă avioanele aflate în pericol de
-ernic, maestru al romanţei şi inte a inventat paraşute, catapul - Pe 3 noiembrie 1928, a înregis - seşte în soluţiile actuale de pa­ paraşutată". în descrierea acestei prăbuşire. Ideea lui Anastase
angoului românesc, vărul lui te care să-i salveze pe piloţi, care trat, în Franţa, cererea de brevet raşute şi cabine catapultabile. invenţii se menţiona ”... folosirea Dragomir se va concretiza prin
3eorge Fernic, a fost un pasionat să-i salveze pe pasagerii avioane­ "Nouveau systeme de montage unui spătar curb de glisare pen­ apariţia, la noile tipuri de avioane
nilot civil. lor în situaţii critice. Acest brăi- des parachutes dans Ies appareils Continuarea tru ejectarea cabinelor, fie pe jos, supersonice, militare, a scaunului
Dar, ca în orice început, au fost lean s-a numit Anastase Dra­ de locomotion aerienne" şi a ob­ cercetărilor în ţară fie pe sus; folosirea unei cabine ejectabil. A murit în 1966, la Bu­
;i multe tragedii. George Femic a gomir. ţinut Brevetul nr. 678.566, din 2 După experiment, Anastase etanşe sau semietanşe, în funcţie cureşti.
nurit într-un accident aviatic aprilie 1930. Această invenţie era PUBLICITATE
rând îşi pregătea zborul transa- Pasiune şi perfecţionare "un nou sistem de paraşutare din — —..................................................
lantic de revenire în ţară. Ionel prin muncă aparatele de locomoţie aeriană,
: mic a murit tot într-un acci- Anastase Dragomir s-a născut fiecare pasager având o paraşută
proprie care permite, în momen­
lent aviatic, fiind pasager al cur­ pe 6 februarie 1896 la Brăila, fiind tul critic, eliberarea acestui an­ Pe 5 decembrie
ei Varşovia-Bucureşti-Salonic. al şaselea copil al familiei. Tatăl
Ca o coincidenţă ciudată, un său, Vasile Dragomir, a luptat în samblu de avion astfel încât pa­

CONCURSURILE Ziarul HUNEDOREANULUI

Ziarul f: HUNEDOREANULUI O

în colaborare cu A C C E N T D E S IG N OMU
te provoacă

la concurs!

RĂSPUNDE CORECT LOCULUI
LA ÎNTREBARE Şl
* POŢI CÂŞTIGA:

* Mobilier complet pentm~o cameră de tinerei "'
în valoare de 2300 lei.

Care sunt piesele ce compun mobilierul oferit la concurs? Mă bazez pe oamenii care mă cunosc, pe experienţa acumulată în politică
şi administraţie. Şi, nu în ultimul rând, cred în Dumnezeu, în dreptate şi omenie.
Răspuns.................................................................................... Prin candidatura mea, vreau să apărăm Ţara Haţegului, zona Călanului şi
Ţinutul Pădurenilor de venetici, de acei oameni politici care ne vizitează doar
• Decupează talonul din ziarul nostru, com pletează-l integral cu datele personale şi o dată la patru ani, apoi nu mai ştiu unde suntem pe hartă. E dureros că
depune-1 în urnele special am enajate în magazinele ACCENT DESIGN din Deva, năzuinţele şi speranţele noastre au fo st lăsate Ia hotarul dintre "nu mă mai
bd. Iuliu Maniu,bl. C, parter şi din Hunedoara, Bd. Dacia, bl. V3, parter. interesează" şi "nu-mi pasă". De prea multe ori! Marea noastră fam ilie a fo st
• Extragerea va avea loc marţi, 21 decem brie 2010, în magazinul ACCENT DESIGN din Deva. vitregită de bunăstarea care i se cuvenea. De prea multe ori! Pentru că aceia
• Mai m ulte taloane, mai m ulte şanse de câştig! care sunt străini de morala creştină şi de pământul casei părinteşti nu şi-au
• Regulamentul concursului este disponibil pe W W W lh d ro . întors niciodată faţa înspre noi. Şi tocmai de aceea a venit vremea oamenilor
de bun sim ţ în politică!
Producător de M OBILA LA COMANDA
Dragi haţegani, locuitori ai Călanului şi pădureni, am încredere în voi
s
VnestflţL Magazin DEVA Magazin HUNEDOARA că doriţi ca şi mine binele acestor ţinuturi. împreună vom reuşi şi vom
a i
Tel. 0254-217511, 0788-152.140 Tel. 0254-741.056, 0788-472.372 putea avea în Parlamentul României un om ai locului. Cred că împreună
vom putea schimba în bine viaţa noastră. Viitorul nostru stă în opţiunea
dumneavoastră. Vă aştept pe 5 decembrie să ne decidem soarta!
Nume Prenume.
împreună!
Localitate Adresa.
CI seria.... . nr. .Tel. Daniel Răducanu