Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_353
P. 11
ŞWj'W"'' Ziarul HUNEDOREANL'LUI
s dorean V in eri, 26 noiem brie 2010 11
:U LT U R A P O P U L A R A C U P R IN D E E S E N Ţ A Şl V IA Ţ A U N EI C O M U N IT Ă Ţ I” Calendarul
tradiţional ţărănesc
Sărbătoarea vărsatului 29 nov. - 5 dec.
j început de iarnă, începe ciclul unor sărbători străvechi, timp de 3 zile ( 4 - 6 decembrie), consacrate
irsatului, o boală deosebit de primejdioasă, mai ales în mediul sătesc
Denum irea populară a lunii
■ *
decem brie: Indrea, Luna lui
Andrei, Ningău, Luna lui
’ s , i ’ ţA ? ! . * - i
* v y s y . «- , *■ > Cojoc.
' 4 £ ,y O V - m o
„lama, soarele se luptă cu
noaptea, că ziua-i mică, de
aceea n-are putere dar altfel
ar încălzi şi iarna ca şi vara,
că iarna nopţile-s mai mari şi
pământul îngheţat iar soarele
răsare târziu şi nu-l poate
dezgheţa”. (D in eposul
popular rom ânesc)
■ Luni, 29 noiem brie
„In ajunul lui Sf. Andrei, de
Noaptea Strigoilor, să nu ieşi
din casă că-i primejdie".
■ M arţi, 30 noiem brie
„In această seară să mănânci
canul în piatră". Ribiţa, în Sărbătoarea Vărsatului turtă muiată în usturoi şi
Toate acestea au când, în aceste trei zile, babele, peşte că Sf. Andrei a fost
condus în tim descântau pentru "bolnavii de pescar”.
puri moderne bube”, folosind un ritual ezo
ca ziua de 4 de teric, ştiut numai de descân ■ M iercuri, 1 decem brie
cembrie să fie tătoare: "bolnavul trebuie să „Anul se sfârşeşte, acu’ în
declarată "zi a stea în pat "într-o rână”, în mână iarnă; să afumi pivniţa cu
minerului" şi cu o furculiţă, cu un fir de sorg piatră pucioasă şi s-o
serbată peste dintr-o mătură, cu câteva fire de aeriseşti din când în când!’’.
tot în locali pâr dintr-o perie, cu un fus şi cu
tăţile minere. o rămurică de cimbru căruia ■ Jo i, 2 decem brie
descântătoarea îi spunea: în- „Să cari gunoiul de grajd atât
"Sfânta-i o toarce-te bubă, / întoarce-te cât să faci pământul roditor”.
stea de orbalţ (inflamare de piele - n.n.)
lângă lună” / Cu mătura te-oi mătura, / Cu ■ V in e ri, 3 decem brie
Al doilea pa - fusu’ te-oi împunge, / Cu peria
lier al Sf. Varvara te-oi peria, / Cu cimbru’ te-oi .Vitele trebuiesc ţinute în
este acel al magiei afuma. După terminarea des curăţenie deosebită şi sarea
terapeutice, al ri - cântecului se luau firele de cim să nu le lipsească, grajdurile
rof. Marcel Lapteş - Etnolog mând cadrul unor interdicţii şi tualurilor specifice bru, firele de mătură şi cele din să fie călduroase, căci vitele
»• ..... ofrande utilizate obligatoriu "de boală a văr perie, care au fost ţinute de bol mănâncă atunci mai puţin”.
s.n arealul etnofolcloric ro- pentru combaterea spiritelor satului" în comba nav, li se dădea foc şi se afuma
lânesc, sărbătoarea are o rele, în special a acelora care a- terea acestei temute bubele bolnavului”. ■ Sâm bătă, 4 decem brie
■ .nulţime de denumiri, cele duceau bolile. boli din mediul ţără „A cu’, la sfârşit de
L mai multe pierdute astăzi: în sărbătoarea minerilor, nesc. în Ţinutul Orăş- Zi bună de măritiş săptămână să ia o crăcuţă de
tbatul, Zilele Bubatului, Săr- Sfânta Varvara este personajul tiei, la Sereca, Cucuiş în această "triadă a bubei" (4 măr, se pune în apă şi se lasă
Itoarea Bubelor, Borboase- central în jurul căreia se învârte şi Măgureni, sate ale - 6 decembrie) se făceau o- până la sf. Vasile. Dacă
, Vărsata, Varvara, Barbura, întreaga activitate minerească. 'comunei Beriu, am în frande Sfintei Varvara ca po înfloreşte e semn că anul
tvele. Când moare un miner, lasă cu tâlnit o interesantă meni date oamenilor săraci, du viitor este roditor”.
în satele noastre se întâlneş- "limbă de moarte” urmaşilor să credinţă legată de Sfân pă cum îşi aminteşte baba Do
: doar în unele localităţi mai cinstească sărbătoarea. în ta Varvara: "Sfânta-i o rica Burs din Mărtineşti: "dă ■ D um inica, 5 decem brie
olate în rândul persoanelor trecut, de ziua Sfintei Varvara, stea de lângă lună şi deam fasole frecată cu oloi de „Să pui trei lumânări de ceară
îtrâne, cu denumirea Sfânta minerii din Ţara Zarandului, din luminează luna ca să curcubătă (dovleac - n.n.), nuci la icoana Sfintei Fecioare şi
are Muceniţa Varvara, multi- minele de la Crişcior, nu intrau vadă pe unde merge pe şi mere mai cu samă la ăi săraci, să te rogi de sănătate şi rod
ă protectoare a copiilor, ma- în galerii şi sărbătoreau ziua cer, că are putere de la copii şi uameni mai m ari... ma bun în anul care vine”.
elor, tinerelor fete şi în spe- prin "mesele ortacilor" cu mân - Dumnezău”, îmi spunea mele luau miere de stup şi un
al a muierilor, apărătoarea care şi băutură, iar dimineaţa baba Mărie din Sereca. geau faţa şi fruntea copiilor
" T o r bolilor vărsatului. mergeau la biserică pentru Sărbătoarea Vărsa unde vedeau bube”. în timpurile
slujba sărbătorii. Minerii din tului e ţinută numai de trecute, în satele hunedorene, (D in „Com oara Satelor”,
rotectoarea minerilor Valea Jiului, majoritatea din femei după spusele lui tinerele fete ţineau ziua ca să se 1918, şi „Calendarul
Pe meleagurile hunedorene, satele momârlăneşti aveau D. Vasile din satul Do- poată mărita. Anişca Catrina Zarandului”, 1944)
t populaţie ce se ocupă, din credinţa că Sfânta Varvara, care breşti, din Ţinutul Mo- din Ruda - Ghelari povestea că
îchime, în minerit, cultul Sfin - stătea închisă în filonul de mârlanilor: "cât am în vechime "nu exista fată la
•i Varvara, ca protectoare a cărbune, în această zi ieşea la fost mic, Sfânta Var pădureni să nu ţină tăte zâlele apă crengi de măr, păr şi vişin şi
inerilor are o largă răspândire suprafaţă să răsufle şi se bucura vara, a’ de vărsat, o bune pătru măritat, printre care se lăsau până la Babe (martie);
i sate, existând numeroase de petrecere împreună cu mi ţinea doară muierile şi Sfânta Varvara”. dacă ramurile înfloreau era
•edinţe şi obiceiuri legate de nerii, ziua fiind de fapt 4 de şi fetele tânăre să Alte practici apărătoare de semn că vremea în anul ce vine
nstirea sărbătorii. Sfânta Var - cembrie (după f e r e a s c ă rele şi durere le-am întâlnit di va fi frumoasă şi recoltele bune,
ara este o "sărbătoare mică” în Ion Ghinoiu). *v pruncii de fuze, ca segmente magice şi ora iar de nu înfloreau anul va fi
alendarul popular, dar respec - în satele din boli de mo culare, în satul Grid, de lângă secetos şi rău.
ită de fiecare locuitor al sa- zona minerească lipsit". O cer Călan de la Şerbescu Elena, o Deşi Sărbătoarea Vărsatului
:lor noastre, alături de credin - a Certejului se cetătoare a bună cunoscătoare a vechilor şi-a pierdut mult din încărcă
ile vâlvelor, zeiţe telurice, pro - credea că Sfânta folcloru lu i credinţe magico-religioase: tura magico-religioasă rămâ
>tipuri ale Zeiţei Mamă. Varvara fereşte local din sa "Când iera de "vărsat de bube” nând în satele noastre doar cu
Celebrată la dată fixă, pe 4 oamenii de trăs - tul Ribiţa, (Sf. Varvara) nu se ţesea, nici vagi reprezentări, ziua Sfintei
ecembrie, Sfânta Varvara de- nete, grindină şi p rofesoru l coase, cu toate că era voie de Varvara este acum, în societa
ne patroana minerilor, ca duh vânturi puterni - M o n i c a şezătoare, păntru ca boala să tea modernă, reînnăscută ca
I Pământului - în primă ipos - ce. Moşul Adam Duşan, sem făcea deasă şî ţepoasă ca iţele la patroană a minerilor prezen
iză. în cea de-a doua, de repre - din Măgura Cer nalează o se război, iară la prunci să dădeau tată larg în mass-media mai
antare mitică, este înţeleasă ca tejului ne spunea rie de cre ceai de tei să n-aibă gâlci". mult ca o zi de divertisment, do-
ind apărătoarea vărsatului, a că de ziua sfintei dinţe deose Un obicei, oracular, la înce vedindu-ne, a câta oară?, sub
ubelor şi altor boli molipsitoa- "cine ştie oarece bite din Ţara put de decembrie, păstrat până tilele mecanisme ale trecerii de
; ale copilăriei. Ambele paliere semne, poate găsi Zarandului astăzi în multe sate hunedorene la tradiţie la modernitate, de la
le sărbătorii se interferează în aur în mină, după chiar în sa era acela al previziunii vremii în identitatea spiritualităţii fol
ciul triadei vărsatului for cum bate cu cio- tele comunei anul viitor. Astfel se puneau în clorice la globalizarea prezentă.
