Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_357
P. 11
Satu edorean
Vineri, 3 decem brie 2010
„CULTURA POPULARA CUPRIN DE ESEN ŢA Şl VIAŢA UNEI COM UN ITĂŢI” Calendarul
tradiţional ţărănesc
Sânm icori - sărbătoarea lui 6-12 decembrie
M oş Nicolae ■ Luni, 6 decembrie
„li zaua de Sânm icori să zace
că încep gerurile; de ţâne
Calendarul creştin celebrează în 6 decembrie, la dată fixă, pe Sfântul Ierarh Nicolae, făcătorul de minuni, m ult o fi grâu’ bun”.
denumit în popor Moş Nicolae sau Sânmicori, cum întâlnim în multe sate hunedorene.
■ Marţi, 7 decembrie
Dumnezeu. "El stă alături de ce dovedeşte prestigiul de care
„Să însem ni în hârtia ta dacă
Părintele Ceresc, ne spune Ioan se bucura în panteonul ţără
azi începe a ninge, ca în
Burcuşi, zis Povestaşu, din nesc care-i prelungeşte sacrali-
prim ăvară să sameni tot în
Târsa, de pe Platoul Luncanilor tatea prin manifestări existente
aceiaşi zi, ca să fie sem inţele
în stânga Lui, şi în noaptea către şi astăzi în spiritualitatea folclo
roditoare”.
Sf. Vasile, Dumnezeu împreună rică rom ânească în mod difuz,
cu Sf. Nicolae stau la masă, ară- în unele provincii şi localităţi
■ Miercuri, 8 decembrie
tându-se lumii în lumina mare şi cum sunt: "Pointra” şi "Ciuda Sf.
deschid de trei ori cerurile, cum Nicolae". Era o zi când nu se „Sălata şi alte legum i, dacă e
zice Biblia". lucra şi mai mult, femeile ţineau neauă puţină să acoperi cu
"Sfântul bătrân” se asociază "post negru", fără pâine şi apă. frunză ori cotori de
astfel cu "omul bătrân acuşi ter Aceste sărbători sunt prelungiri buruieni”.
minat cu zile aşe ca anu", cum ale lui Sânmicori, acum uitate în
■ J o i, 9 decem brie
cred ţăranii. De aici, toate feno satele noastre, dar prezente în
menele meteorologice hiberna trecut într-un areal mai larg, în „Cine are m oară să nu
le: soarele scade în luminozita sudul Ardealului. lucreze azi că intră dracu’ în
te, serile sunt mai lungi şi zilele Revenid la sărbătoarea în moară şi-i sfarm ă pietrele,
mai scurte, vine zăpada şi ghea discuţie, menţionăm şi o prac că-i Sfântul N icolae M ic”.
ţa la început şi apar viscolele. tică oraculară, încă prezentă în
De Sânmicori, se încheie ciclul Ţara Haţegului aceea a "ramurei ■ Vineri, 10 decembrie
de sărbători dedicate lupilor şi de măr". De Sânmicori se pune „Se face turtă de făină şi se
morţilor strigoi, concretizat într-o Oală de lut cu apă neînce dă crudă unei fem ei iertate
într-un şir de manifestări: Filipii pută o ramură de măr, iar dacă să o coacă, apoi se dă
de Toamnă, Filipul cel Şchiop, aceasta înfloreşte până la Anul am estecată în nutreţ pentru
Ovidenia, Lăsatul Postului de Nou "în primăvară ultoaia (liva sănătatea anim alelor”.
Crăciun şi Noaptea Strigoilor. în da n.n.) va fi plină de flori şi
satele pădureneşti, la Dăbâca, cloambele (crengile - n.n.) s-or ■ Sâmbătă, 11 decembrie
Hăşdău şi Goleş, ţăranii credeau rupe de mere" (Băcălete Ştefan
„A zi poţi pune într-un vas cu
că "primejdia lupilor să face mai -dinT uştea).
mică la Sânmicori c-o trecut pu apă trei ram uri de vişin, trei
terea lor”, după spusele lui Au Sărbătoarea sfântului, de prun şi trei de zarzăr. De
rel Alic, iar Ileana Lucaciu arăta prilej de previziuni or îm boboci vei avea noroc”.
că "Sfântul e milostiv faţă de Fiind la începutul iernii, săr
săraci, ajută pe fetele sărace să bătoarea Sf. Nicolae era un bun ■ Duminică, 12 decembrie
se mărite, iar la copiii ce-or prilej din partea comunităţilor „D e Sf. Spiridon, făcătorul de
ascultat părinţii le pune daruri săteşti de a face comentarii des m inuni, se duce colac la
în ghete, chiar câte un "galbin" pre vreme şi a stabili un "calen biserică, iar din agheazm a ce
(monedă de aur - n.n.) iară pe dar meteorologic hibernal". Iată se face să dai la tăt feliu de
muierile ce nu l-or respectat şi câteva dintre ele ca rezultat al bolnavi, că-i vindecă pe loc”.
nu l-or ţânut, le bate păste mâ observaţiei empirice a naturii şi
nuţi cu nuieluşa fermecată”. fenomenelor sale în această (Din „Comoara satelor”
în vremuri trecute, sporadic şi perioadă. 1923 şi „Calendarul Popular
astăzi, "pescarii de pe Mureş se Bătrânii credeau că iarna al Mehedinţiului”,
rugau la biserică, de dimineaţă, şi începe la Sf. Nicolae; din barba Noiembrie - Decembrie,
apoi plecau pe malul apei şi mult albă a Moşului, când o scutură, nr. 6 ,1 9 9 8 )
spor aveau la peşte, de nu puteau se aşterne prima zăpadă; de
aduce” (sic!) ne spunea moşul ninge acum, grâul în anul ce vi ştiulete mare.
Mihai din Şoimuş. Aceasta pro ne va fi bogat; "ninsoare multă Sânmicori este o sărbătoare
babil ca urmare a unui episod ha - - iarnă grea" spun bătrânii din importantă a vremii din Postul
Prof. Marcel Lapteş - Etnolog bani şi obiecte. Imaginea Moşu zugrăvit în stânga Iconostasului giografic din viaţa Sfântului po satele Văii Geoagiului; de- Crăciunului, o treaptă spre săr
••• ..~~ lui vindicativ (cu mieluşa ferme la biserică... pentru el umpleau trivit căruia ca patron al apelor şi ngheaţă Mureşul după Sânmi bătorile Crăciunului, încadrân-
credinţele populare, Sf. cată) care împarte daruri copii biserica consătenii mei, lăsân- fost corăbier, a oprit "tulburarea cori semn îi de iarnă lungă: ziua du-se într-un complex mitic-re-
Nicolae însumează nume
T roase atribuţii. Pentru a lor este de dată recentă în sa du-şi treburile în aşteptare". apelor şi i-a scăpat de la înec pe începe a creşte aşa cum sare rii Treceri de la moarte la viaţă,
ligios de renovare a anului, a Ma
tele hunedorene cum ne spunea
corăbieri" ("Viaţa Sfinţilor").
cocoşul din târnaţ; noaptea-i
A putea proteja eficient lu Liviu Lăzărescu din Mărtineşti: Sfântul Nicolae, mai mică ca în alte zile că ”o iar Calendarul Popular este reper
mea, Sf. Nicolae este protec - "la noi s-a înfiripat în perioada primul sfânt bătrân Sânmicori ţâne Moşu" unde-i locu' ei: de fundamental al vieţii ţăranului
torul mai multor categorii de postbelică şi adevărul este că al lui Dumnezeu în spiritualitatea vezi multe ciori, în Ziua Moşului care şi astăzi dacă, nu mai este un
oameni, de la copii, văduve, sătenii noştri nu prea aveau însă, peste tot, în comunită rom ânească atunci iarna va fi geroasă; nea instrument practic, ca în trecut, a
fete sărace, taţi, la oşteni, co - multe în comun cu Moşul a- ţile săteşti, Sf. Nicolae era soco Sânmicori se prelungea şi în ua, care stă pe pomi ne zice că rămas în conştiinţa lui ca ceva
răbieri, tâlhari, morari, vraci, cesta, ci cu blândul Sf. Nicolae, tit primul sfânt bătrân făcut de a doua zi, pe 7 decembrie, ceea vara cucuruzu' va fi nalt şi cu suprem şi adevărat.
alţi oameni şi animale.
Imaginea multor icoane îl
reprezintă ca un sfânt bătrân cu
barba albă care atunci când şi-
o scutură se umple pământul de
zăpadă. în hagiografia creştină,
Sf. Nicolae este prezentat ca un
personaj real, fost Episcop de
Mira, mort în anul 342, apărător
al dreptei credinţe în lisus; în
multe legende apare ca un erou
popular călare pe un cal alb (de
fapt prima zăpadă din Decern -
brie) şi păzeşte Soarele de acţiu
nile malefice ale Diavolului.
Sf. Nicolae stăpâneşte apele
şi este patronul corăbierilor
ferindu-i de la înec, protejează
militarii în confruntările armate
iar pe văduve, orfani şi fetele
sărace la măritat le ajută cu
