Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_362
P. 11
Satul rean Ziarul* HUNEDOREANULUI
Vineri, 10 decembrie 2010
„CULTURA POPULARA CUPRINDE ESENŢA Şl VIAŢA UNEI COMUNITĂŢI” Calendarul
tradiţional ţărănesc
13 -19 decembrie
■ Luni, 13 decembrie
„Anul e pe sfârşite, da’
ţăranu’ harnic trebuie să se
grijească de tăte; prima - să
vadă de nu s-a adunat apă
pe semănături”.
■ Marti, 14 decembrie
„Grijă mare de vite să fie
bine grijite, curăţate, nutrite,
bine aşternute şi duse la aer,
să treacă mai uşor iarna”.
■ Miercuri, 15 decembrie
„li zaua Sântului Elefterie,
făcătorul de minuni, ce dă
noroc la fete mari”.
■ Joi, 16 decembrie
„De Sf. Teofana împărăteasa,
muierile ţân post, da’ mai
ales moacele că să uşurează
naşterea .
■ Vineri, 17 decembrie
„Să dai la boi în nutreţ şi
fărâme de pită să-i apere de
boli; în astă zi nu se pun
vitele la muncă”.
■ Sâmbătă, 18 decembrie
„Tăte animalele din
gospodărie să stropesc cu
aghiazmă ţânută de la
Bobotează ca să se
înmulţească, iară albinele or
da miere din belşug.”
■ Duminică, 19 decembrie
Prof. Marcel Lapteş — Etnolog ciului, ceea ce dovedeşte încă o mis în scenarii adaptate de-a Dacă astăzi se procedează în ţei" după cum spunea mătuşa „li Ajunu’ de Ignat şi să ţâi
>• dată că la origini acesta era u- lungul timpului de către comuni acest mod, în vremurile din bă Pelaghia din Ribiţa. post negru; să vezi că în astă
această zi apropiată de man, fiind, apoi, înlocuit treptat tăţile tradiţionale. trâni restricţiile postului erau noapte vin vrăjitoarele şi
erau ţinute cu rigorile prescrise Ignatul, sărb ăto are
I bolic prin implicaţii. De aceea fe constatat că în mai toate satele de biserică. Atunci în toate satele păgâno-creştină tu presară de jur-împrejur
Din cercetările noastre am
umblă să ia belşugul căşii, da’
Crăciun se tăiau porcii, săr
cu acel animal mai variat sim
bătoarea numindu-se pe un
pădureneşti sacrificarea porcilor
Fenomen mitico-religios dez -
sare să le alungi”.
hunedorene există încă credinţa
meile care lucrează în ziua de
areal mai larg Ignatul Por
cilor.
tul are caracter sincretic, păgâ-
Ritualul depăşeşte o simplă Ignat şi se abat de la ritualurile că este păcat să lucrezi în această se făcea până în Vinerea Mare, 14 voltatln spaţiul românesc, Igna (Din „Calendarul pe anul
zi deoarece asupra gospodăriilor
Ignatului sunt chinuite şi opărite
noiembrie, adică înaintea înce
sacrificare de animale. împreună cu apă clocotită. se pot abate boli şi accidente perii Postului Crăciunului pentru no-creştin, ca modalitate abilă, comun 1918”, Sibiu şi
cu lgnătoarea, perechea lui femi- "mai cu samă copii ăi mai slăbuţi, că în post nu se gătea "cu carne conciliatoare, a bisericii creştine „Comoara Satelor”, an IV,
'i, veghează personal asupra Originile sărbătorii născuţi cu greu de muieri", cum sau cu orice de frupt" (de dulce - de a combate unele manifestări 1926)
lnueplinirii prescripţiilor jertfei Sacrificiul ritual al porcului, zicea Bruzan Ana din Boşorod... n.n.). Apoi gospodinele spălau în neconforme cu dogma biseri -
porcului. în avalanşa pregătirilor prinderea şi înjunghierea, inci "că altu’ nu lucrăm decât la tă prima zi de Post vasele şi clanţele ceaşcă prezente în mitologia fol
pentru sărbătorile de iarnă, ne nerarea (pârlirea porcului), sem ierea de Ignat a porcului că-i uşilor cu leşie, un fel de Spolo - clorului nostru, a jertfei de tipul şarade, o peripeţie a omului să
spune reputatul etnolog Ion Ghi- ne magice (pe frunte, ceafă şi obiceiu’ din străbuni şi-i păcat să canie (înainte de Postul Mare de legendei Meşterului Manole. rac care mergea la târg să-şi
noiu, tăierea porcului era o acti spate), smulgerea părului (pen nu-1 tăiem, că nu-i bai de-i negru Paşti). De data aceasta sacrificiul cumpere un porc pentru familie,
vitate semnificativă, atât din tru pensule şi bidinele), jupuirea ori alb porcu’ să fie gras şi fain, să în satele de pe Valea Mureşu uman a fost înlocuit treptat de în fiecare zonă etnofolclorică e -
punct de vedere economic (car pielii (pentru opinci), tranşarea ne ajungă la tăţi’", completa mo- lui Inferior, în cele din comunele cel animal (porcii sau găinile, de xistă variante proprii ale nara
nea şi preparatele din carne de tipică a corpului în bucăţi, prepa şu loan din acelaşi sat. Gurasada şi Zam se obişnuieşte şi preferinţă negre, fiind vorba de ţiunii, dar conţinutul este acelaşi:
porc erau alimente de bază în rarea grăsimii (pentru farmece, astăzi ca din sângele unui porc un patron al porcilor şi al păsă bunătatea şi cumpătarea înving
timpul sărbătorilor), cât şi ritual, descântece şi remedii împotriva Ritualul tăierii porcului negru să se facă "benchi" (semn) rilor) sacrificiul ritual instituit lăcomia şi viclenia, iar în plan
în această zi, In Întreaga comu bolilor) precum şi prepararea în Ţinutul Pădurenilor, nu în formă de cruce pe fruntea chiar de Sf. Ignaţie, răsplătit apoi religios, victoria lui Dumnezeu
nitate ţărănească pluteşte în plin alimentelor rituale din organele mele Ignat este pronunţat cu a- copiilor ca să fie "graşi şi faini ca cu "pomana porcului", ritual asupra Satanei, a binelui asupra
de monism ritualic reminiscenţe animalului, totul într-o magică mintirea lu' "g” - Ignat, fiind so porcu' tăt anu” . La Cărmăzăneşti, alimentar important, prezentat răului. Ignatul deschide perioada
le unor sărbători păgâne în care expresională, sunt reminiscenţe cotit un eveniment calendaristic asistând la un "Ignat" în gospo de regulă ca ofrandă, pomană sărbătorilor de iarnă, care vor
, v.'cul devine spirit al grâului, în ale sărbătorilor păgâne a morţii de mare importanţă. De tăierea dăria moşului Aron, am observat dată săracilor (apud Antoaneta culmina cu Crăciunul, Naşterea
general al vieţii şi vegetaţiei cum Anului Vechi şi premizelor reîn porcului se ocupau bărbaţii, iar un ritual făcut aproape ascuns de Olteanu). Domnului.
sunt: Demeter, Persefona sau 0- noirii Anului Nou. de treburile auxiliare preparării gospodar: după pârlirea porcu Fiind o zi de mare încărcătură Sacrificiul de Ignat conţine şi
siris. La o analiză atentă a practi Preluat din mitologia romană, cărnii femeile şi deşi ne aflăm în lui, l-a crestat la ceafă în formă magico-religioasă, Ignatul se ţine premize meteorologice ale vre
cilor de Ignat se evidenţiază mul Igantul se petrece aproximativ în Postul Crăciunului, cu interdicţie de cruce spunând: "Doamne în majoritatea satelor noastre şi mii pe care credinţa populară le
te dintre trăsăturile sacrificiului aceeaşi perioadă a calendarului totală "de dulce", este singura zi Dumnezeule / De la mine po aproape că nu există gospodărie leagă de starea măruntaielor din
magic din societăţile tribale. când românii 11 sărbătoreau pe când "se putea pune mâna pe mană, / De la Tine mană (belşug ţărănească unde să nu se sacri porc, în special splină: când spli
Lăsând la o parte latura "spec zeul semănăturilor şi al vegeta - slană, carne şi unsoare şl nu era - n.n.) /". fice câte un porc. na este peste tot groasă, va fi
taculoasă şi gastronomică" (An- ţiei - Saturn, unde se jertfeau păcat". Toate pădurencele aveau Untura, mai ales de la un porc în ajunul de Ignat, în fiecare iarnă grea, de la început până la
toaneta Olteanu), interesantă animale, iar sacrificiul sângeros interdicţia de tors, ţesut şi cusut negru, era folosită de către des sat pădurenesc, se strângeau la sfârşit; dacă-i la un capăt înainte
este prezenţa divinităţii patro al porcului şi ritualul funerar de că "nu-i bine să lucri de Ignat că cântătoare la vindecarea unor case vecinii mai apropiaţi, rude şi sau înapoi groasă, iarna va fi la
nate de Ignat care pedepseşte e - incinerare în ziua de Ignat (po nu vei fi ferit de boli” după cum boli cum sunt unele arsuri, boli prieteni pentru a asculta "poves început sau la sfârşit grea; dacă
xemplar pe aceia care nu îndepli sibil lat. Ignus - foc) are la bază credeau femeile din satul Bă de ochi, împreună cu "floare de tea lui Ignat", o legendă folclo va fi umflată la mijloc, iarna va fi
nesc cu stricteţe ritualul sacrifi un străvechi ritual arhaic trans trâna. muşeţei, prescuriţă şi iarba cre- rică, o povestire cu ghicitori şi grea doar la mijlocul ei.