Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_372

Ziarul 1HU N EDOREANULU1

Vineri, 24 decembrie 2010

„C U LTU R A P O P U L A R Ă C U P R IN D E E S E N Ţ A Şl V IA ŢA U N EI C O M U N IT Ă Ţ I” Calendarul
tradiţional ţărănesc
SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI 27 decembrie - 2 ianuarie

Şl NAŞTEREA DOMNULUI

Sărbătoarea Crăciunului a fost identificată la origine ca fiind celebrarea Anului Nou păgân; Crăciun era un ■ Luni, 27 decembrie
zeu solar, de sorginte indo-europeană, cunoscut în teritoriile geto-dace, identificat cu zeul roman Saturn şi „Este a treia zi de Crăciun şi
nu se lucrâ-n gospodărie”.
cu zeul iranian Mithra
Prof. Marcel Lapteş - etnolog faţa lui Dumnezeu este iertat, iar ■ Marţi, 28 decembrie
• • • ... ..~ Crăciunoaiei i se lipesc mâinile la „In unele sate se ţâne „Îngro­
nul Nou a fost sărbăto­ loc printr-o minune a Sfintei Ma- parea Crăciunului”, când
A rit odată cu Crăciunul, ria. Această întâmplare contro­ anu’ vechi să duce şi să
versată, a răsplătirii răului cu
timp de un mileniu, de
apropie ăl nou”.
către creştini la 25 de­
binele de către divinitatea su­
cembrie, foarte aproape de ■ Miercuri, 29 decembrie
premă, ar putea fi explicată prin
solstiţiul de iarnă în largi teri­ faptul că, la începutul creştinis­ „Azi e zaua celor 14.000 de
torii: la Roma până în sec. XIII- mului, Crăciun era un zeu mito­ prunci ucişi de Irod şi să ţâne
lea, în Franţa până Ia 1564, iar logic puternic venerat de popu­
în Rusia până la venirea la laţia autohtonă în Calendarul pântru sănătatea copiilor în
domnie a ţarului Petru cel Popular Oral proaspăt creşti­ anu’ ce vine”.
Mare. La noi, în Principatele nată, încât trebuia să i se creeze ■ Joi, 30 decembrie
Române, Anul Nou s-a serbat şi o personalitate tot atât de pu­ „li bine să repari porţile ca să
odată cu Crăciunul până la ternică, creştină, în cadrul Naş­ se deschidă bine când vin
sfârşitul sec. XlX-lea. terii lui Iisus, astfel Moş Crăciun colindătorii”.
în sistemul complex al sincre­ devine "primul creştin" şi "Sfân­
tismului cultural al Crăciunului s- tul ăl mai bătrân a lui Dumnezeu". ■ Vineri, 31 decembrie
au observat de-a lungul timpului Toate acestea sunt atestate de
două caracteristici: precreştină şi "obiceiurile rituale şi practicile „In noaptea de Anul Nou se
creştină, susţinute de numeroase magice prin care se reactualizea­ deschide cerul de trei ori, iar
practici magico-religioase supra­ ză şi se creează simbolic lumea înăuntru se vede o lumină
puse şi interferate, dublă sărbă­ nouă, în primul rând prin naşte­ foarte mare şi Dumnezeu stă
toare a Noului An Agrar şi Marea rea şi moarte anuală a Crăciu­ la masă cu Sfinţii uitându-se
Naştere, ambele la 25 decembrie. nului ce grupează două perioade Cercetarea în teren efectuată 28 decembrie, îngroparea Cră­ In munţi pustii la noi”.
Cert este că peste stratul ar­ simetrice: perioada nefastă din­ de noi în mai multe localităţi ru­ ciunului. în satele hunedorene, Unde cocoş nu cântă
haic s-a aşezat temeinic şi cere­ tre Ignat (tăiatul porcului) şi mie­ rale, a scos la iveală aspecte cu cu mici modificări, scenariul este Pasăre nu glăsuieşte ■ Sâmbătă, 1 ianuarie
monios totodată, sărbătoarea zul nopţii de Crăciun şi perioada totul inedite, de apreciabilă ve­ prezent şi astăzi aproape neal­ C ă acolo-i locu' ...” (informator „De Sfântul Vasile, care-i
Crăciunului, a Naşterii Domnului fastă dintre miezul nopţii de Anul chime, care se practicau intens terat. în fiecare localitate se res­ Ileana Lupea, din satul Crişan) fratele Crăciunului, se
cu întregul cortegiu religios ale Nou cu practici de curăţare a aproape de timpurile noastre. pectă fără nici-o abatere pre­ în ziua de Crăciun, finii mer­ chefuieşte, că Sfântu-i holtei
Naşterii şi Bobotezului, fixat la 6 spaţiului de forţele malefice şi Cea mai mare parte din acestea scripţia de a nu se lucra. încă din geau la naşi cu daruri, unde, şi face petreceri mari".
ianuarie, lăsând, conform texte­ alungarea spiritelor morţilor" se păstrează şi astăzi nealterate, ajunul sărbătorii, gospodarii printre alte alimente, se ducea şi
lor biblice, naşterea lui Iisus în 25 (după Ion Ghinoiu). cu toate că moara timpului a strângeau toate uneltele şi le "colacul naşului", în timpurile ■ Dum inici, 2 ianuarie
decembrie, un ciclu de 365 de zile măcinat o parte din ele. puneau în şure peste care era o noastre un cozonac umplut cu „Să face „colacii de Sf.
ale naşterii şi renaşterii lumii. Povestea biblică, în legătură mică de otavă împletită nuci. în satele de pe Platoul Vasile ”, să sfinţeşte la biserică
tradiţia populară O sărbătoare a bucuriei în formă de cruce, la uneltele Luncanilor, la Ursici, Prihodişte şi să dau de pomană la tăţi
Crăciun, divinitate şi om Iată cum este descrisă Naşte­ La Crăciun se sfârşesc cele 40 agricole în special - plug, grapă şi şi Târsa, colacul era uns cu miere ce se cheamă Vasile”.
în teritoriul străbunilor noştri rea Domnului, în lumea scrierilor de zile de prohibiţie fizică şi spi - semănătoare, pentru ca recolta de albine pentru ca finii "să le
geto-daci, suprapunerea sărbă­ biblice: "Când s-a apropiat losif rituală, mai multe şi mai severe viitoare să fie ferită de dăunători. arate cât de mult îi iubesc", se (Din „Calendaru*
torilor creştine peste cele pre­ de cetate, s-au împlinit zilele ca decât la alte sărbători. Acum în­ "Cât ţineu zilele de Crăciun, mai dădea o pereche de cârnaţi săteanului pe anul comun
creştine, ale civilizaţiei antice să nască Mireasa cea neispitită tregul sistem de interdicţii şi ascundeam în lăzile de zestre, din carne de porc "ca să fie graşi 1918”, Sibiu şi „Comoara
greco-romane şi parţial orientale de nuntă şi căuta casă de odihnă obligaţii ritualice impuse postu - furca de tors, fusele, sucalele şi şi rumeni la faţă în hăl an". satelor”, an IV, 1926)
a născut un amestec cultural în care ar putea avea loc lesni­ lui va înceta, lăsând câmp liber ce mai era de ţăsut şi cusut să nu Se mai zice în alte sate că în
specific în spaţiul european cu cios să nască. Dar n-au găsit gaz­ desfăşurării pe alocuri "a unui le vadă dracu' şi să se smintească zilele de Crăciun "că-i bine să faci nului ca să nască apoi uşor, iar în
elemente interferenţe din am­ dă din pricina mulţimei poporu­ comportament anarhic şi orgias­ lucru’ apoi, să facem lucru rău", bai,e da' numai pe păr că în tot noaptea de Crăciun "să aprindă
bele straturi. Astfel a apărut în lui care venise să se înscrie, căci tic, dar nu mai puţin ritual, care ne zicea mătuşa Elena, din Dum­ anu' n-ai ave' mătreaţă şi părul o lumini la icoana Maicii Domnului
spiritualitatea populară un per­ se umpluse nu numai gazda cea este îngăduit", cum observa et­ brava de Jos, comuna Ribiţa. fi lucios şi frumos", după spusele ca să facă prunc fain şi zdravăn",
sonaj, Crăciunul, cu aspect du­ de obşte, ci şi din toată cetatea. nologul Andrei Oişteanu). Acest babei Leana din satul Peştera, povestea Baba Lina, din satul
blu, divinitate a puterii magico- Deci s-au întors în peştera aceea. aspect complex al Crăciunului D escântece şi ritualuri Ţara Haţegului. în satele de mun­ Stănija. Fiind apropiat de noul
ritualice, proprii eroilor mitolo­ Iar peştera aceea slujea ca grajd apare în satele noastre ca o ex­ Zilele Crăciunului erau favo­ te, ciobanii mai bătrâni făceau un an, de Crăciun se făceau previ­
giei româneşti şi om simplu a- de dobitoace, unde Prea Curata plozie de bucurie şi dragoste de rabile unor practici magice de ritual magic special numit de ei ziuni meteorologice legate de
vând calităţile şi defectele urna - şi Prea Binecuvântata Fecioară, viaţă. Cele trei zile de sărbători vindecare la unele animale din "masa oilor"; în alte sate, "legatul starea vremii în anotimpul de
ne. Astfel, Crăciunul apare în re­ în miezul nopţii rugându-se lui reprezintă un scenariu spectacu­ gospodărie, în special vacile care lupilor" pentru apărarea oilor şi iarnă cu prelungiri până în vară:
prezentarea populară drept "un Dumnezeu cu fierbânţeală şi los, magico-religios, ce se de- dădeau lapte, pentru că se cre­ vitelor de animalele sălbatice. Ri­ "dacă la Crăciun e cald, încă se
moş bătrân cu barba albă ca totul fiind cu mintea la Dumne­ rulază gradat în vatra satului: an­ dea că în noaptea Crăciunului se tual ul începea în seara de Cră­ pot ţine uşile deschise, la Paşti va
omătul" şi are un frate mai mic - zeu arzând de dorinţa şi de dra­ ticiparea Crăciunului (Tăiatul deschidea cerul şi animalele vor­ ciun şi se termina la Sânvăsâi, de fi frig; dacă în prima zi de Crăciun
Moş Ajun, care este de fapt un gostea Lui a născut fără durere porcului şi prepararea alimente­ beau între ele. Astfel, se păstra Anul Nou; se punea într-un colţ va fi vreme senină, frig şi ger,
"cioban bătrân şi sfătos", unul pe Domnul nostru Iisus Hristos" lor rituale), apoi practicile pro- de la Ignat un vas nespălat, cu al grajdului un colac făcut din atuncea vara va fi bună; de bate
din oamenii de vază din satul tra­ ("Vieţile Sfinţilor", voi. IV, Bucu­ priu-zise: deschiderea mormin­ urme de sânge şi grăsime de la tărâţe de grâu înconjurat de un vânt în a doua zi de Crăciun, vara
diţional, este bogat are o "casă reşti, 1904). telor, ospătarea morţilor, stinge­ porcul tăiat; a treia zi de Crăciun "drot" (sârmă - n.n.). în ziua de va fi ploioasă şi "vânturoasă"; de
mare cu multe acareturi'. Mai în­ Multe dintre aceste aspecte rea şi aprinderea focurilor şi lu­ se mergea la grajduri cu grăsimea Anul Nou, colacul se tăia felii şi la Crăciun la Anul Nou se hotă-
tâi, este ostil evenimentului Naş­ ale Crăciunului le vom întâlni în minilor rituale de Crăciun (cu şi sângele din vas, se ungeau se împărţea la animale, iar "dro­ reşte soarta anului; cum e atunci,
terii şi-şi pedepseşte nevasta, satele hunedorene în manifes­ toate aspectele gastronomice, coamele vitelor apoi ugerul, spu- tul" se agăţa de un cui la uşă să aşa e întreg anul; în a treia zi de
Crăciunoaia, care a ajutat-o pe tările complexe ale colindatului ludice şi orale), deschiderea ce­ nându-se o incantaţie, tip des­ ferească vitele şi oile de lupi (in­ Crăciun de ninge, atunci va fi rod
Maica Domnului să nască (îi taie şi alte obiceiuri specifice precum: rului, arderea comorilor, alunga­ cântec, pentru preîntâmpinarea formator Petru Băluşe, comuna bun”.
chiar mâinile), dar pentru faptul Căluşerul, Colindatul cu dubele, rea spiritelor rele, previziuni me­ bolilor aduse de spiritele rele şi Pui). în dimineaţa de Crăciun,
că se căieşte pentru relele sale în Irozii, Cerbul, Piţărăii, Stelaşii etc. teorologice, iar, în a patra zi, pe pentru sporirea laptelui: primul care intra în casă trebuia Cercul vieţii
„Mearsă Florica pe-o cale, pe-o să fie un bărbat ca în anul ce vine Ciclul sărbătorilor de iarnă nu
cărare să aducă sănătate şi belşug în se închide cu cele trei zile de Cră­
Se-ntâlni cu dracu-n cale. casă. în satele de pe Valea Mu­ ciun. Se mai păstrează în datini şi
Şi-o pociră, şi-o diochiară reşului există astăzi credinţa "că- credinţe practica "îngropării Cră­
Şi-o pătrunsără până-n cap, i mare primejdie când se stânge ciunului", prezentă în actualitate
Pâ-n inimă candela aprinsă de Crăciun, a- în doar câteva sate. "îngroparea"
Pâ-n mai tuncea sigur moare cineva din este de fapt al anului vechi agrar,
Pâ-n picioare familie", iar "în aste zile nu se dă ce are o vechime apreciabilă,
Pâ-n foaie nimic din casă, ca să nu se îm­ surprins în Calendarul Popular în
Pâ-n splină prăştie nimic din gospodărie", ne triada vieţii, moartea, îngroparea
Pâ-n uger! zicea baba Salomie, din Dum- şi renaşterea naturii, alături de
Intoarce-te Florică pe-o cale, pe brăviţa. Femeile însărcinate din un element central al calenda­
cărare satele Ţării Zarandului erau sfă­ rului creştin, învierea Domnului,
Pocitaru să piară tuite de moaşe să nu mănânce două paliere fundamentale din
. In codri suri carne de porc în zilele Crăciu- viaţa ţăranului român.