Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_373
P. 6
6 Ziarul "HUNEDOREANULUI Reportaj
Marti, 28 decem brie 2010
9 1
SPECIAL
Cum arătau Y l P-urile judeţ
+ _ j
copii şi ce pasiuni au avut de
ZIARUL HUNEDOREANULUI a răsfoit albumele cu fotografii ale VIP-urilor hunedorene şi a descoperit instantanee inedite, surprinse îr
REMEMBER. Aşa arătau în urmă cu câteva zeci de ani Dorin Gligor, Dan Mărculescu, Georgeta Barabaş, Mircia Muntean şi Ştefan Beregszaszy (în ordino, do la stânga la droapta)
Monna Voinescu, doctorul Dan Mărculescu a prac aminteşte de începuturi. Pe- văţat mai mult decât ce ştiam de poarta noastră. Şi nu ştiu cum st
Sami Tamaş_______________ ticat aproape toate sporturile, atunci, undiţa era o creangă de la cursuri. De-atunci, între mine Mărculescu: "Boloni întâmpla că, de fiecare dată, re
• • • inci personalităţi ale Georgeta Barabaş făcea prăjituri alun de care lega o aţă, iar câr şi profesorul Lucaci s-a Închegat nu trecea de mine!" uşea să scape şi înscria. 0 singură
Şeful Serviciului Judeţean de
dată i-am bătut noi, dar atunci
C judeţului s-au Întors In croitorie, Mircia Muntean juca prin casa bunicilor. Debutul în tinuat şi după ce am terminat Medicină Legală s-a născut la cred că n-a jucat Boloni", poves -
ligele le meşterea din ace găsite
o relaţie deosebită, care a con
la 11 ani, iar la liceu s-a apucat de
timp şi şi-au povestit
Cluj, dar a copilărit la Braşov. A
teşte legistul şef al judeţului, ară
şcoala", spune Dorin Gligor, a-
fotbal şi scria poezii, iar antre
pescuit şi l-a făcut la 8 ani, dar
amintirile din copilărie
norul emerit Ştefan Beregszaszy
ping-pong, baschet, handbal,
pasiunea pe care a "prins-o" de la
Avea 16 ani atunci. Poza este li
pentru ZIARUL HUNEDOREA a fost portar pe terenul de fotbal, peştele a muşcat abia când avea mintind şi despre filatelie - practicat o mulţime de sporturi - tând şi o fotografie din 1968.
12 ani.
NULUI. Subprefectul de Hune a pescuit, a vânat, a fost dubaş şi "La prima partidă de pescuit un călugăr. Subprefectul păs volei, fotbal. I-au plăcut la fel de pită pe o legitimaţie de la Fabrica
doara, legistul şef al judeţului, a trecut Mureşul plutind pe m-a dus profesorul de Limba trează şi astăzi 10 clasoare pline mult şi drumeţiile, şi filatelia. A de radiatoare şi cabluri Braşov.
şefa Mediului, primarul Devei buşteni, înainte să ajungă un as română din şcoala generală, cu mărci poştale. Timbrele l-au început cu fotbalul, că tot locuia "Am lucrat de la 16 ani. Nu
şi nr. 7 de pe lista antrenorilor al atletismului. Liviu Lucaci. Un om extraordinar, fascinat de prin clasa a IV-a, după lângă stadion. exista vacanţă în care să nu mă
români de atletism din toate cu un har pedagogic aparte”, ce a văzut impresionanta colec "Copilăria mi-am petrecut-o angajez. încărcăm radiatoare",
timpurile au scotocit prin al Gligor: "Curtea minei povesteşte subprefectul de Hu ţie a unui călugăr de la Mănăs pe stadionul din Braşov. Am în explică Mărculescu, revenind la
bumele vechi de familie şi şi-au mi-a fost a doua casă" nedoara, rememorând şi întâm tirea Baia de Criş. "Nu eram văţat să dau cu piciorul în minge anii de şcoală generală, când a
amintit cum arătau In urmă cu Subprefectul Dorin-Oliviu Gli plarea care l-a făcut pe dascăl să singurul copil care aduna timbre. de la generaţia de fotbalişti de prins gustul filateliei. O parte din
30, 40 sau 60 de ani şi, mai cu gor a copilărit la Baia de Criş. Va prindă drag de elevul bălai care La vremea aceea, aveam în jur de atunci - Năftănăilă, Fusulan, A- timbre le păstrează şi astăzi, dar
seamă, ce pasiuni au avut în canţele şi le petrecea la bunicii excela la Matematică, dar nu 10.000 de exemplare. Eram lider damache. Ultimului i se spunea pasiunea, nu. Acum îl încântă
vremurile acelea. de la Ţebea, iar pasiunea nr. 1 a avea nicio curiozitate pentru detaşat între colegii mei de joa «Zimbrul din Carpaţi>. Ei jucau în pariurile sportive şi câinii. Are
Oricât ar părea de ciudat, fost pescuitul. încă îi place să Limba română. 0 olimpiadă a că”, povesteşte subprefectul, ca - echipa mare, eu eram copil. Eram trei Mioritici, dar numărul maxim
Dorin Gligor se dădea-n vânt du stea pe malul apei aşteptând ca schimbat lucrurile pentru tot re are un singur regret: că n-a a- prieten şi cu fiul administrato de patrupede pe care le-a avut în
pă pescuit şi colecţiona timbre, peştele să muşte momeala şi-şi deauna. vut fraţi. A crescut pe lângă cei rului, aşa că nu era o problemă să ogradă a fost 11, povesteşte doc
"Niciunul dintre colegii mei lalţi copii din zonă, iar a doua bat mingea toată ziua pe gazon", torul. La pariuri joacă zilnic şi
nu voia să participe. Nu ştiu ce casă îşi aminteşte că i-a fost cur rememorează Dan Octavian spune că e în echilibru la capi
mi-a venit şi i-am spus profe tea Minei Ţebea. "Aici au lucrat Mărculescu, în timp ce aruncă o tolul câştig/pierdere. ”Am avut şi
sorului că mă duc eu. A fost sur părinţii mei - tata era casier, iar privire spre fotografii de la mij câteva câştiguri mai mari. 0 dată,
prins, dar şi încântat. Am reuşit mama, telefonistă", explică Do locul anilor '50. Intr-una e sur am luat 70 de milioane de lei
să iau menţiune, deşi n-am în rin Gligor (44 de ani). prins înscriind un coş, pe când vechi", îşi aminteşte Dan Mărcu -
juca baschet. în altele era fot PABK1CA t>h „“«AOIa IOAKE Şl CABLL
balist la "Steagul Roşu", handba LEG IT IM A '
list la "Dinamo" ori voleibalist la
"Tractorul" Braşov. La fotbal n-a tov.
renunţat nici în facultate, la _____JX A & f..--------- «
Târgu Mureş, unde a jucat cu La- lntieprindeiii de ia data 4
dislau Boloni. Fostul internaţio şt aetlTc'azi In tertfa _ţjl
nal român era student la Stoma lNr. batetin de iden ltate *-.
tologie, iar Dan Mărculescu la Semadlttra
Medicină Generală. f .. . Ş ef Bitetr pers.,
"Boloni nu trecea de mine. De W c a a -...... i i i * -- ’
fapt, rolul meu era să-l ţin cât mai BIOGRAFIE. Dr. Dan Mărculescu s-<
POZA PREFERATĂ. Subprefectul ţine cel mai mult la poza în care apare în cărucior. Printre pasiunile lui Dorin Gligor se află şi şofatul. „Am şi departe de minge, că dacă ajun - la Braşov, a făcut facultatea la Târgu K
dovada”, spune subprefectul, uitându-se la fotografia făcută în urmă cu patru decenii la un studio din Brad FOTO: ARHIVA PERSONALĂ DORIN GLIGOR gea la ea, era pericol pentru iar din 1981 este şeful Serviciului Jude
