Page 18 - 1905-04

Nrul 4, 1905 LUCEAFĂRUL 97

domolită a uraganului, un răcnet prelung, iute Ca student a luat parte activă la toate
acoperit de glasul furtunei. mişcările româneşti dela începutul deceniului
Trăsura se oprise îri noaptea codrului. La trecut, epoca memorandului. Intrînd în viaţa
marginea drumului lucea o lumină slabă. Pe publică, a fost ales delegat al cercului Sălişte
urmă altă lumină mişcătoare se arătă, se apro­ în consiliul judeţan; dela 1903 membru în
pie, prin întunerec. In roata de lumină, răsări sinodul- eparchial al archidiecezeî Sibiifi ; mem­
faţa bărboasă şi trupul voinic al pădurarului bru al comitetului naţional. A fost unul dintre
cu baltagul în mină. sprijinitorii activităţii parlamentare; fundator al
«Cine-i?» răcni el. Se apropie şi lumină ziarului «Libertatea». Cucerirea cercului electo­
trăsura. ral Cristian (Keresztdmysziget) e o izbîndă îm­
«Eu frate Ilie! strigă Năstase de pe capră. potriva Saşilor, cari în totdeauna au fost stăpîni
Te-am chemat să deschizi poarta, să intru«. pe acest cerc.
Pădurarul ridică felinarul pînă la obrazul vi- £■ * * *
zitiuluî. Apoi făcu trei paşi, apucă caii de că­ Vasile Damian, protopresbiter în Brad, de­
păstru, ÎI trecu podeţul, deschise poarta şi vîrî putatul cercului Baia-de-Criş, (ales la 27 Ianu­
trăsura în ogradă. arie, după o luptă de 50 de oare, cu 2811
Cînd se coborî din trăsuri să intre în casă voturi dintre 3595 votanţi) s’a născut la 6 Martie
boerui tremura ca varga. 1855 în Zlatna. corn. Albei-inferioare. După
«Ţi-e frig cucoane?» întrebă Năstase. terminarea studiilor gimnaziale la gimn. romano-
— Da, mie frig! şopti Lupaşcu, clănţănind.sp ;cat. din Alba-Iulia şi a cursurilor teologice în
— Ce să-î faci? zise rînjind vizitiul-; se în-^; Seminariul Andreian din Sibiiu, a fost trimis
tîmplă şi de-acestea!» (1878—81) la Viena, unde a absolvit filozofia,
După ce caii fură puşi la adăpost supt şo- v în Viem a fost casier, mai apoi preşedinte al
pron, pădurariuj şi vizitiul intrară şi ei în casă,' societăţii «România Jună», luînd parte activă
se puseră lingă vatră şi începură a vorbi în la toate mişcările tinerimii. La 1881 e numit
şoaptă, în lumina gazomiţei. Afară, vîntul tot profesor la gimnaziul român din Brad, la 1884
răscolea pădurea. De pe cuptor, scoteau capete e instituit de protopresbiter al tractului Zărand,
mirate, cînd şi cînd, copil bălani numai în că- paroh primar al Bradului şi director al gim­
măşuici. Nevasta aprinsese luminarea de la naziului din Brad, (pînă la 1894).
Paşti şi se ruga la icoane. Boerui sta pe patul Dela 1884 încoace, D-l Damian a desvoltat
cel mare, supt culme, şi tremura într’un cojoc. o activitate neobosită pe toate terenele vieţii
Privea cu ochii blînzi la Năstase şi par’că ar publice. A reorganizat despărţămîntul «Astrei»,
fi vrut să-i spue ceva; dar vizitiul nici nu se a muncit pentru propăşirea reuniunii învăţăto­
uita la el şi vorbea cu pădurariul. Iar cuconaşul rilor din districtul Zărand, al cărei preşedinte
Lupaşcu se gîndea că brutele care se îmbată, a fost multă vreme. Dela 1885 e deputat în
scuipă şi sudue, tot au o leacă de inimă. în­ sinodul archidiecezan şi în congresul naţional-
dură palme şi umilinţi, — şi iartă. bisericesc. Membru în reprezentanţa comunală
şi congregaţia comitatensă, a luptat întotdeauna
pentru drepturile Românilor. In calitate de dele­
CRONICA. gat a luat parte la toate conferenţele naţionale.
DEPUTAŢII ROMÂNI ALEŞI CU PROGRAM Dr. Teodor Mihali, advocat în Dej, depu­
tatul cercului Ileanda-mare (ales la 26 Ianuarie
NAŢIONAL cu 852 voturi dintre 1120 votanţi), s’a născut
Dr. Nicolae Comşa, deputatul cercului la 15 Martie 1855 în comuna Prislop (Kisbuny),
electoral Cristian, comit. Sibiiu, ales în ziua de fostul district al Chiorului. Studiile gimnaziale
31 Ianuarie n. a. c. cu 390 de voturi dintre 751 şi li-a făcut în Baia-Mare şi Cluj. In Cluj a
votanţi, s’a născut la 1 Iunie 1868 în comuna urmat şi cursurile juridice, terminîndu-le la
Sălişte (corn. Sibiiu). Studiile secundare şi le-a 1880. Trei ani în urmă (1883) a fost promo­
făcut la gimnaziul săsesc şi la cel român din vat de Doctor juris, iar un an mai tîrziu (1884)
Braşov, unde a trecut examenul de maturitate a depus cenzura de advocat în Murăş-Oşorhei.
la a. 1888 Studiile universitare şi le-a început DI dr. Mihali este un important factor al
Ia facultatea de medicină în Qraz, le-a conti­ vieţii publice şi culturale româneşti. El e înte­
nuat la cea din Viena, unde în Februarie 1896 meietorul şi directorul executiv al băncii «So-
a trecut doctoratul în medicină. După doi ani meşana» din Dej, membru în comitetul naţio­
de practică la spitalele din Viena şi după că­ nal şi membru a nenumărate societăţi culturale
lătoriile de studii prin Elveţia, s’a stabilit ca româneşti. Român neşovăit, a luat parte activă
medic privat în comuna lui natală. în luptele noastre politice şi a fost condemnat