Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_194

Obiceiuri ZiaruffiUNEDOREANULUI 11

Vineri, 16 aprilie 20 10

“C U LT U R A P O P U LA R A C U P R IN D E ES EN Ţ A Şl V IA ŢA U N EI C O M U N IT Ă Ţ I” - M A R C E L LA P T E Ş Calendarul
tradiţional ţărănesc

Sfântul Mare Mucenic 1 9 - 2 5 A PR ILIE

„Dumnezeu o făcut ca luna
lui april să fie jumate cald şi
jumate mai rece ca să poată
oamenii sămăna pământu’
că Prier umed aduce
binecuvântare ia tot ce
punem în pământ.”
(din eposul popular).

D EN U M IR E
P O P U LA R Ă :
- prier
(deschizător),
florariu
(înfloritor),
Traistă-n Băţ
(vreme
înşelătoare)

■ Luni, 19 aprilie
„Poţi începe să pui în grădină
seminţe pentru legume:
castraveţi, morcovi,
Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai prezenţi sfinţi ai conştiinţei populare româneşti. în ţară, există mai pătrunjel, salată şi chiar
curcubete (dovlecel), că vei
multe oraşe care poartă numele Sfântului Gheorghe şi chiar unul dintre cele trei braţe aie Dunării este avea roadă - bună”.
denumit astfel. Imaginea Sfântului Gheorghe ucigând balaurul este prezentă şi pe steagul Moldovei medievale
■ Marţi, 20 aprilie
Luana Giuhat mă în animale fabuloase care Mureşului nu dormeau, deoa­ întindeau plasele pentru prin­ de Sângeorz, de este rouă multă
• • • fac rău comunităţilor. rece se credea că astfel vor fi derea peştelui, dar înainte, se sau pâclă, este semn de an bo­ „D e azi, timp de trei zile,
u dată fixă în calenda­ vioi şi sănătoşi tot anul. în sa­ scăldau în vederea purificării şi gat. De aceea, femeile din Ţinu­ fetele tinere ţin mămăruţa
rul popular şi cu roşu Datini şi obiceiuri tele Dumbrăviţa, Săcămaş şi asigurarea unei stări bune de tul Orăştiei, udau seminţele de sau paparudele ca să plouă
în calendarul creştin La noi în judeţ încă se mai Brâznic, oamenii puneau o braz­ sănătate perntru tot timpul anu­ busuioc din grădină cu apă vara la semănături”.
C ortodox, sărbătoarea păstrează o serie de credinţe, dă de iarbă pe stâlpul porţii în lui. Sângeorz era şi timpul pu­ strânsă în ziua Sfântului Gheor­
Sfântului Gheorghe din 23 datini şi obiceiuri, legate de săr­ care înfingeau rificării prin apă ghe din călcătura de bou sau ■ Miercuri, 21 aprilie
aprilie, este o dată importantă bătoarea Sfântului Gheorghe. în o rămurică de şi a ‘udării ritua­ cal.
şi în calendarul pastoral şi Ţinutul Pădurenilor, ziua de 23 răchită, iar a lice". în satele Sărbătorirea acestei zile „In noaptea de 21 spre 22 ies
agricol. aprilie este numită Sângeorz. doua zi dimi­ din Ţinutul Pă - avea şi conotaţii magice, deoa­ femeile care ştiu farmece ce
Sărbătoarea marchează des­ Menirea sărbătoririi acestei zile neaţă, pe rouă, durenilor, fetele rece, doar azi se adunau de pe iau sporul laptelui şi mana
chiderea jumătăţii "a timpului era de a apăra vitele de moroa- flăcăii se bă- care erau prinse câmp tot felul de buruieni de holdelor şi buciumă din
cald’, viu, al anului. De abia de ne şi strigoi (fiinţe malefice). teau cu urzici pe uliţă de către vrăjit şi leac care se păstrau tulnic ursitorilor să aducă
acum începe primăvara în anul Astfel se puneau la uşile graj­ spre a fi harnici flăcăi erau uda­ peste an la grinda casşj.sau la noroc la casa omului”.
nou agrar, când se consideră că dului, diferite plante magice: şi iuţi tot anul. te, în timp ce în icoane, folosindu-se ca remedii
totul este verde. Ca practică salcie, corn, orice lemn înverzit, Exista o le­ satele din vale, în diferite boli, dar şi în "vrăji de ■ Joi, 22 aprilie
magică apotropică, de apărarea leuştean verde, urzici, precum şi gendă în Ţara ; cum ar fi Dăbâca legat în dragoste".
gospodăriei de spiritele male­ mărăcini sau spini. în comunele Za r a n d u l u i , sau Hăşdău, fe- Sărbătoarea durează în „D e ajunul Sângeorziului (Sf.
fice, se ţinea în casă o " ramură Topiiţa, Bunila şi Cerbăl, se un­ conform căreia, ; tele erau arun­ calendarul ţărănesc tradiţonal Gheorghe) e bine să rămâi
verde", cu verdeaţă. geau ugerele vitelor cu leuştean în noaptea de cate direct în trei zile, ultima fiind dedicată cu vitele două nopţi pe
Ziua Sfântului Gheorghe tocat în untură, pentru a păstra Sângeorz, stri- apa râului, în cailor, de la calul lui Sfântul câmp, păscându-le să fie
conferă tuturor bunăstare, pu­ laptele. goaicele în nu­ credinţa unui Gheorghe, când nu se lucra sănătoase şi lăptoase cu
tere de muncă şi sănătate în în satele păstoreşti din Ţara măr de 9 sau 12, an îmbelşugat şi deloc, alături de ziua boilor, 25 putere în tăt anul”.
decursul anului. Şi acum, ca şi la Haţegului erau mai multe prac­ se adunau la hotar şi se vorbeau a unei nunţi apropiate. Aprilie, de Sfântul Marcu, când
alte sărbători- importante “se tici de apărare a oilor din gos­ la ce case să meragă pentru "a Sfântul Gheorghe, cel care a aceste animale nu erau legate ■ Vineri, 23 aprilie
deschid cerurile", când ţăranii podărie, împotriva lupilor. Ast­ fura somnul copiilor, visul fe­ învins balaurul are semnificaţia sau înjugate, ci erau lăsate să
spun că ‘se dă putere pomilor fel, gospodarii din sat dădeau telor şi norocul băieţilor". Nu re­ înfrângerii forţelor malefice, ce pască toată ziua. „Azi îi sărbătoare mare
să înflorească". un miel de pomană, ca acesta să uşeau peste tot, pentru că unde se opun vieţii şi regenerării Revenirea naturii la viaţă, Sfântul Mare mucenic
Tot acum este perioada când fie al lupilor, ca “să nu rupă tur­ găseau leuştean şi busuioc pe naturii. Este de înţeles astfel că reprezintă în credinţa, dar şi Gheorghe, purtătorul de
se înregistrează cea mai mare ma". Sătenii din Meria, comuna prag nu puteau intra şi atunci, de el este stăpânul "peste câmpuri, obiceiurile ţăranului o etapă biruinţă ce se zice că-i Cap
desfăşurare de forţe negative Lunca Cernii dau şi astăzi un ciudă, se prefăceau în abur şi vite, peste tot ce îi verde”, cum importantă în întreaga viaţă a de primăvară, când totul e cu
care vin să contracareze viaţa, miel celui mai sărac din sat, ca intrau prin gaura uşilor în grajd, zicea o bătrână din satul Rapolt. comunităţii săteşti. Ea anunţă adevărat verde”.
natura renăscută. Vrăjitoarele pomană "pentru Sântu Gheor­ unde luau laptele de la vaci. de fapt, împlinirea şi dezvolta­
iau mana vitelor şi a culturilor ghe, stăpânul lupilor". în ziua Sfântului Mucenic Previziuni meteo rea viitoarelor recolte, atât de ■ Sâmbătă, 24 aprilie
şi stabilesc cantităţile de ploaie în ajunul Sîngeorzului, a - Gheorghe este şi dezlegare la şi plante magice necesare vieţii.
pe care le vor puţine şi îi chinuie proape de timpurile noastre, peşte. Astfel, de-a lungul râului Legat de ploaie şi umiditate Consultant de specialitate, „Se iasă întreg satu’ cu
pe oameni, pe care îi transfor - sătenii din Văile Geoagiului şi Mureş, dis de dimineaţa, flăcăii exista credinţa că dacă în ziua Prof. Marcel Lapteş, etnolog preotu’ în frunte cu crucea în
câmp şi se fac rugăciuni
pentru ploaie şi mană în
câmp”.

■ Duminică, 25 aprilie
„La noi (Tara Zarandului), se
zice că-i ‘ sărbătoarea boilor"
şi nu-i bine să-i înjugi, că or
şchiopăta tăt anu
(Din „Calendarul
Zarandului”- 1944 şi
“Comoara satelor”, an III,