Page 13 - 1922-20
P. 13
Nr. 20. - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - Pag. 309.
tot felul dintre Ungaria şi Transil Urmează un studiu al dlui Al. în evul mediu era răspândită a-
vania deoparte, Moldova şi Munte Lăpedatu „Mircea cel Rău şi Un proape în toate părţile Peninsulei
nia de alta, şi influenţele culturale gurii“, arătându-se legăturile dintre Balcanice. Ei se ocupau mai ales
reciproce la Românii cie pe o parte Muntenia si Ungaria la începutul cu păstoritul, dar erau între ei şi
si cealaltă a Carpaţilor. Trebue, în veacului al 16-lea şi moartea tra proprietari de moşii la sate. Sârbii
tine, studiată viaţa socială şi eco gică a acestui Domn, înmormântat au asimilat de mult pe aceşti Ro
nomică a poporului român din în biserica săsească din Sibiu. mâni.
Transilvania, pentrucă din rodul Se publică apoi cuvântările co Dl Romul Vuia dă contribuţiuni
muncii grele a lui s’au tras forţele, memorative r o s t i t e la serbarea pentru explicarea originii şi formă
pe cari feudalii şi oligarhii stăpâ- aranjată cu prilejul centenarului rii legendei privitoare la întemeie
nitori şi-au clădit şi menţinut viaţa morţii lui Petru Maior, şi anume dl rea Moldovei (Dragoş-\odă), ur
politică şi culturală a Statului lor Al. Lăpedatu despre „Rolul lui mează apoi interesante studii mai
asupritor. Petru Maior în viaţa naţională şi mărunte (amintim: Pagini obscure
Urmează studiul dlui I. Lupaş, culturală a epocii sale“, dl I. Lupaş din Miron Costin, Dobrişan, fratele
„Factorii istorici ai vieţii naţionale despre „Scrierile istorice ale lui Mircii-Vodă, Despre Morlaci ş. a.)
româneşti“, în care se arată acţiu Petru Maior“, dl Sextil Puşcariu de de dl V. Bogrea, o corespondenţă
nea acestora în procesul de desvol- spre „Părerile lui Petru Maior de între Şaguna şi Filaret Scriban, apoi
tare a neamului românesc. Fiind spre limba română“. Aceste trei bogate dări de seamă despre lu
vorba de factorul geografic, se cuvintări ne dau icoana muncii na crări istorice.
arată şi importanţa configuraţiunii ţionale desfăşurate de acest apostol Acesta e, pe scurt, cuprinsul ce
verticale a pământului românesc, în al neamului şi trebue citite de ori lui dintâiu Anuar istoric din Cluj,
întindere de peste 300.000 km. care Român, care îşi cinsteşte nea pe aproape 450 pagini, 8° mare, cu
pătraţi, unde Carpaţii, totdeauna mul cinstind pe ceice au lucrat ilustraţiuni. E o bogăţie în el, din
româneşti, au fost şi adăpostul nea pentru el. care se poate împărtăşi, şi ar tre
mului nostru în timpurile cele mai Tot\ dl Lupaş publică o comuni bui să se împărtăşească, orice Ro
grele, dar şi despărţitori ai fraţilor care despre cea mai veche revistă mân cult. Din biblioteca profesori
de acelaş sânge. literară românească. lor de istorie, dar mai ales din bi
In partea despre factorul etno încercări de-a scoate o gazetă bliotecile şcoalelor de orice cate
grafic se arată, că rassa româ românească s’au făcut încă din ju gorie nu ar trebui să lipsească.
nească, produs al tulpinei dace şi mătatea a doua o secolului al 18-lea, V. L.
al celei latine romanizate, este atât nu au avut însă rezultatul dorit,
de bine închegată, încât Românul parte din lipsa de pricepere a pu
se distinge cu uşurinţă de străinii blicului românesc, parte pentrucă
veniţi mai târziu pe pământul autorităţile ungureşti aveau groază
nostru. de aşa ceva Ia Români, cari s’ar fi
Cercetările asupra factorului re putut deşteptă. In anul 1821 apare
ligios dovedesc, că Românii au pri însă în Buda întâiul număr din
mit creştinismul într’un timp, când revista „Biblioteca Românească“,
limba lor era încă cea latină. Prin editată de Zaharie Carcalechi, un
urmare cultura noastră naţională s’a Macedo-Român.
;
desvoltat dela începutul alcătuirii Dintr’o comunicare a dlu N. Bă-
neamului românesc întemeiată pe nescu se vede, că încă din secolul
legea lui Christos, ceeace nu se al 11-lea sunt adeveriţi, în Dobro-
poate zice despre popoarele vecine gea, lângă Dunăre, căpetenii ro
cu noi sau venite între noi. mâne, dupăcum arată scriitori bi
Frumos vorbeşte autorul acestui zantini.
studiu despre limba noastră, pentru Dl N. Drăganu publică un studiu
care poporul român „pare a se fi lung asupra celei mai vechi cărţi
răsboit mai mult decât pentru viaţă“, româneşti tipărite în tipografia din Un zbor de 34 de ceasuri. Aviatorii
dupăcum spune, la sfârşitul secolu Alba-Iulia a lui Gheorghe Râkbczy francezi Bossoutrat şi Drouhin au câşti
gat cel mai frumos record de durată, sbu-
lui al 15-lea, Bonfini, istoricul rege I. la anul 1639. Scopul acestor ti rând încontinu 34 ore 14 min. 7 sec V .
5
lui Mateiu Corvinul. Lumină clară părituri româneşti, făcute de Un Acest record necesită calităţi escepţionale
se aruncă şi asupra factorului tra guri, eră întărirea şi răspândirea ale aparatului, un motor de o putere şi
diţional sau al comunităţii istorice calvinismului printre Români, pe regularitate absolută, elice cu curbe sta
bilite cu chibzuială, pentru a evita orice
de obiceiuri, datini şi amintiri şi cari Râkbczy îi prigoniâ cu multă oboseală şi vibraţiune a celulei, o energie
v
asupra celui juridic, cuprinzând neîndurare. Studiul dlui Drăganu şi tenacitate neîmblânzită din partea avia
aceeace constituia dreptul românesc, interesează nu numai pe istorici, ci torilor.
In dimineaţa zilei de Sâmbătă 14 Oct.
numit în documentele oficiale latine şi pe filologi. un imens aparat Goliath-Farman, alb,
jus valachicum. Un factor a lipsit Dl Silviu Dragomir studiază, în este adus pe câmpul de aviaţie dela Bour-
multă vreme, cel moral, adică con o comunicare „ Vlahii din Serbia“, get. Mecanicii trec în revistă cu îngri
ştiinţa naţională. Pentru deşteptarea documentele referitoare la Românii jire organele aparatului, revăzute in urmă
4
acesteia a trebuit munca de veacuri din această ţară din secolul al 12-lea de piloţi. La 6 h 13 m. 31 s. /s aparatul
porneşte şi se înalţă după un rulaj de
a cărturarilor români şi numai du- până la al 15-lea. Şi acum mai 200 m. In tot decursul zilei de Sâmbătă a
păce predica lor naţională a pă trăesc sute de mii cie Români în sburat făcând cerc in jurul Parisului şi
truns în toate sufletele româneşti a Serbia, dar cei despre cari ne vor al câmpului de aviaţie dela Bourget. în
fost cu putinţă unitatea naţională besc aceste documente vechi erau cepând cu ceasurile 18 (6 seara) aparatul
a fost iluminat, pentru a fi văzut de mul
şi pe terenul politic. resturile populaţiei româneşti, care ţimea care il urmărea. Toată noaptea de
