Page 14 - 1922-20
P. 14
Pag. 310. C O S I N Z E A N A Nr. 20.
Sâmbătă spre Duminecă cei doi aviatori acestui flagel al omenirei. Răul insă n’a 26 August au sosit un număr de 787.475t
s’au menţinut în aer până la înălţimea de putut fi stârpit cu desăvârşire. Deşi există Din acestea sunt pentru stătu quo: 302.515
2500 m. în America o lege de prohibiţiune, totuşi voturi; pentru atenuarea legii, adecă in
A doua zi Duminecă, încă delà orele 8 beuturile alcoolice se introduc în mod troducerea vinului slab şi a berii: 322.328 ;
dim. o mare mulţime de curioşi a alergat fraudulos şi speculanţii clandestini câş iar pentru abrogarea legii 162.632.
pe câmpul delà Bourget. La orele 16 tigă sume enorme. Graniţa mexicană este Femeile au adus prohibiţioniştilor o de
„Goliath“ descinde la 400 de metri, iar o permanentă strecurătoare a şampaniei cepţie foarte amară. Pentru ele au fost
la 16 h 27 m. 44 s. se lasă pe pământ şi a licherurilor. Oceanul de asemenea destinate 2 mii. de buletine. Până la data
din cauză, că benzina se sfârşise. adăposteşte în largul său vapoare încăr de mai sus, ele au retrimis 55.444 de vo
Aparatul s’a menţinut în aer 34 h 14 cate cu băuturi de cotrabandă, cari sunt turi. Din acestea 22.716 sunt pentru pro
m. I sec. Vi- Cei doi aviatori s'au cobo- trecute în sbor cu hidro-avioane prin vă hibiţie; 21,019 pentru temperare şi 11.709
rît în perfectă stare de sănătate. Ei au mile văzduhului in interiorul ţării. Astăzi pentru abrogarea prohibiţiei. Prin urmare
fost îndată după descindere asaltaţi de prohibiţia alcoolului in America este nu 32,728 sunt umede şi numai 22,716 seci.
ziarişti, pentru a-şi spune impresiile. De mai pe hârtie. In realitate toată lumea Femeile au dat deci un procent mai
claraţiile au fost scurte, „'lotul a mers bea, fără să se sinchisească de litera mare de umezeală, decât bărbaţii.
perfect. La plecare 4200 litri de benzină legii. Beau desvântă şi cei bogaţi şi cei Iată dară, că războiul a transformat cu
şi 600 litri de olei. Ziua a trecut bine. săraci. Aceştia îşi fabrică singuri băutu desăvârşire spiritul femeii dinainte de în
Mâncare fiecare câte un pui. înlocuirea rile de predilecţie, astfel] că scapă şi de ceperea marelui cataclism.
la pilota] regulată şi uşoară. Nici o vi- falsificările extrem de stricăcioase orga La noi-'defecţiunea morală a femeii este
braţiune la celulă. Un vis. Vântul domol. nismului, cari la noi se practică pe o îngrijitoare. Viitorul ne inspiră o docu
Cu toate calităţile de Oratori conversaţia scară întinsă. mentată îngrijorare în această privinţă.
stagna de multe ori. Din timp în timp Ce e drept, o parte mare dintre „Les femmes qui fument“ au îmbogăţit
somnolenţă pentru cel din rezervă. De muncitori, îndeosebi românii noştrii, cari cu decorul lor excentric toate localurile
dormit n'a dormit nici unul. Noaptea a n’au posibilitatea nici să-şi fabrice şi nici publice. Umidele sunt tot atât de numeroase.
sosit foarte întunecoasă. Dimineaţa eram comoditatea să-şi procure mai uşor şi mai Iată de ce se impune o imediată ac
la 2300 m. Aparatul fugea mereu. A fost ieftin beuturile alcoolice, au câştigat prin ţiune pentru înnălţarea morală a femeei
lăsat să fugă. Cătră ceasurile 16 esenţa legea de prohibiţiune considerabile avan- române, a mamelor generaţiilor viitoare.
a început a se găta. Aparatul s’a coborît tagii atât morale, cât şi materiale. Pe de * ' Gh. St.
după ce s’a isprăvit şi ultima picătură de altă parte o statistică ne arată, că în
benzină. urma legii de interzicere a.beuturilor al Catolicismul Kaizerului. In al optulea
In mediu au sburat cu 110 km. pe oră, coolice numărul crimelor şi al divorţurilor capitol al memoriilor sale întitulat : „Ce
ceeace ar veni cam 3800 km. In linie a scăzut în mod considerabil. cred eu despre religiuni“, Kaizerul bla
dreaptă cei doi aviatori ar fi ajuns în Prohibiţioniştii americani nu se mulţu mează lupta dusă de Bismarck împotriva
China, pe coastele Americei sau în Se mesc numai cu stările de acasă. Ei caută bisericei catolice în urma răsboiului din
negalul francez din Africa. pretutindeni proseliţi, cari să se ataşeze 1870—1871, şi spune, că Papa Leon XIII
* cauzei lor. In special ochii lor s’au în i-a arătat întotdeauna bunăvoinţă şi prie
Intre negrii din Africa. O escursie, dreptat spre Europa. Se cunosc sforţările tenie. El scrie :
care n’ar fi tocmai pe gustul oricărei eu- propagatorului Pussy foot supranumit Pi „Câteva luni înainte de moarte, am fă
ropence, a făcut-o de curând o aristo cior de mâţă, care a cutreerat toate cele cut papei a treia şi ultima vizită. Cu toată
crată engleză, fiica lui Carol de Oxford, cinci continente, pentru a-şi plasa doc slăbiciunea, ce o manifesta, fiind atunci
Lady Miss Dorothy Wills, renumită prin trina sa de temperanţă. Ţările nordice în etate de 93 de ani, mi-a eşit înainte
frumuseţea sa. Tânăra englezoaică^ dLQri- ¡-au făcut o primire entuziastă şi plebis şi mi-a întins amândouă mânile. Eşind dela
toare de aventuri, a vizitat triburile ne citul propus a dat' an rezultai -favorabil --^această..vizită,juisam resumat îndată im
grilor din munţii Tripolitaniei, din Africa abstinenţei alcoolice. presiile, cari mi-au căzut de câteva zile
nordică, cari locuiesc şi astăzi în găuri Dar iată, că în America se simte un sub ochi“.
subterane. Este prima femee albă, care a puternic curent de reacţiune. Reacţionarii „Papa mi-a declarat între alte lucruri,
făcut cunoştinţa acestor triburi misterioase, îşi bazează mişcarea pe inutilitatea legii că nu putea să aprobe întru toate principiile,
trăind şase zile în mijlocul lor. de prohibiţiune, care — zic ei — este pe baza cărora guvernam. Mi-a spus, că
După propria-i istorisire, Miss Dorothy impotentă faţa de atotputernicia contra m’a văzut la muncă şi m’a urmărit cu
a pătruns cam 300 km. în interiorul Afri- bandiştilor. interes. A recunoscut cu bucurie, că au
cei, mai întâi în automobil, în urmă că In urma acestui curent de reacţiune s’au toritatea mea se sprijinea pe un creştinism
lare pe caii mărunţi ai stepelor. Asistenţa format trei tabere şi anume drys-ii, sau din cele mai solide. A adăugat, că această
militară, pusă la dispoziţie de autorită uscaţii, secii, cari persista pentru menţi autoritate era inspirată de principii reli
ţile franceze, a fost silită să rămână în nerea legii prohibitive; moists-ii, sau ume- gioase atât de nobile, încât s’a văzut
urmă şi îndrăsneaţa englezoaică s'a pre ziţii, cari acceptă interzicerea alcoolului silit să cheme binecuvântarea cerească
zentat singură în mijlocul acestor familii propriu zis, a spirtuoaselor, reclamă insă asupra imperiului german întreg, asupra
de sălbatici, unde îi s’a făcut o primire licenţa pentru importul şi consumul vinu persoanei mele şi a dinastiei.
extrem de prietenească. rilor slab alcoolizate şi al berii; şi în Am auzit pe papa spunându-mi cu un
„Nu-şi poate cineva închipui — povesteşte urmă sunt we/s-ii sau umezii, cari preco deosebit interes, că Germania trebuie să
dânsa — câtă lume neagră pot ascunde nizează abolirea legii de prohibiţiune şi fie spada bisericii catolice. I-am obiectat,
bârlogurile acelea. Copii fugiau şi intrau întoarcerea la regimul anterior. Acest cu că vechiul imperiu roman nu mai înglo
în găuri ca iepurii de casă, cari se joacă rent a dat revistei „Literary Digest“ din bează în sânul său şi naţiunea germană
în jurul găurilor lor. Trăsăturile feţei New-York ideea, de a face o anchetă în şi că împrejurările s’au schimbat. Papa
Troglodiţilor se apropie de ale Europe dimensiuni colosale, pentru a pipăi pulsul însă şi-a păstrat părerea.
nilor. Faţa e foarte bine tăiată. Coloarea alcoolismului american. Kaizerul crede cu toate acestea, că
feţei este cafenie deschisă. Unele fete erau Revista americană a tipărit în aces scop principii bisericei germane l’au considerat
chiar foarte frumoase. Ele aveau ochi mari, zece milioane de buletine de vot relativ totdeauna ca un e r e t i c , pus în slujba
plini de expresie, şi un păr negru, bogat. la două chestiuni: prohibiţiune şi bonus. bisericei catolice.
Sexele trăiesc fără jenă unele lângă al Aceasta a doua chestiune se agită de pre *
tele şi dragostea este o chestie foarte zent în America, şi însemnează, dacă lu Asigurări. Chestiunea asigurărilor in-
simplă. Orice bărbat dacă dispune de mea e dispusă să verse o sumă oarecare stalaţiunei, casei, averei, vieţei, recoltei, a
daruri bogate, ca postavuri sau podoabe, de bani în cassa comună a demobiliza familiei şi copiilor, prezintă interesul ca
câştigă cu uşurinţă mâna oricărei fete. ţilor marelui război. pital pentru orice bun gospodar. Una din
Dacă femeea nu-i inspiră nici-o dragoste, Aceste două chestiuni stau oareşicum cele mai mari societăţi de asigurare „Pre
o poate părăsi în prima zi după că în legătură una cu alta, căci prohibiţio vederea“ cu un capital de Lei zece mili
sătorie. niştii susţin, câ din economiile realizate oane, cu un fond de rezervă de peste 15
Credem, că europencele noastre nu s’ar din abstinenţă, o sumă oarecare să se milioane, a înfiinţat în Cluj o direcţiune
putea familiariza aşa de uşor cu viaţa dea demobilizaţilor. Adversarii prohibiţi- regională pentru asigurarea Transilvăne
Troglodiţilor, care poate fi interesantă unei susţin, să se pună impozite asupra nilor. Recomandăm această societate tu
nici decum' însă plină de farmec. beuturilor alcoolice, din cari să se plă turor cetitorilor noştri in modul cel mai
* tească bonus-ul. călduros. Reprezentanţa Generală este în
Chestia alcoolului în America. Repu Rezultatul plebiscitului este foarte inte Cluj: strada Baba Novac 9/a, Telefon
blica nordamericană este unul dintre sta resant. Răspunsurile sosesc mereu din 1—10, Adresa telegrafică : Iahoda. Repre
tele, cari au luptat mai mult împotriva toate ţările republicei. Până la data de zentanţa Generală.
