Page 15 - 1875-08

I > ^ r h ( I' *: /
v
«urgenţi. — Ce va face Serbi’a, după ce i se re- | satu pre noi cei mari ii tai. odata, câ se vedemu poterile a-si c o n d u c e r e c t i f i c a t o r i d e ro­
comendâ in Vien’a stricta neutralitate, tempulu va multe si grele nevoi, nu ne va redicâ drasi la po- m a n u , inse qualificati spre acestu scopu.
decide. — In Vien’a 5 Aug. s’a logoditu princip. terea nâstra de odinidra? dice psalmistulu. — Ministrulu de justiţia a dotatu din cass’a sta­
Vedeţi, domniloru dela potere, asupra cărui tului pre scriitorii cartiloru funduarie, si prea in-
Milanu alu Serbiei cu d-siâr’a de Keczko, nepâta a
poporu ve redicati spad’a, ve incercati se-lu nimi­ tieleptiesce au facutu ca-ci a si capetatu poteri
f. princ. Moldaviei Alexandru Moruzi, de 16 ani,
ciţi, rapindu-i adi una, mane alta, spre alu relegă bunisiore.
frumâsa si cu diestre de 6 miliâne ruble. Milanu
in intunereculu nesciintii. — Lasati-ve conduit’a Ministrulu de financie nu voiesce o dotă rec­
s’a reintorsu in Serbi’a, âr’ logodnic’a lui a calato- de pana acum, luaţi alta mai nobila facia cu noi, tificatori catastrali din mediulocele tierrei, a datu
ritu la Parisu; ea e rudita cu familiele princiarie cu cari ve poteti câştigă si simpati’a popdreloru ro­ asiâ dara fetului seu, trupu fara piciore, ce omeni
Sturdza, Ghica, Vogoride, Ypsilanti si chiaru cu manice. — Si atunci credu, ca ve veţi face renume, si lucrări va dobândi, vomu vedâ.
almentrea pelunga periclitarea venitoriului, ve va
princ. Gorceacoff, cancellariulu Russiei, âlu cărui 2. Fie cu attentiune, ca numai acele locuri
urmă blastemulu sortii părăsite si a poporului asu-
fiiu Constantinu inca e logoditu cu veris! 6r’a ei din se se inscrie in catastru, cari le au in fapta.
pritu, care dre nu va strigă elu cu Eremi’a? „Re-
famili’a Sturdza. Belgradulu salta de bucuria si i splatescei lui Ddmne, după faptele lui, blastemulu 3. Fie cu attentiune la classificarea locuriloru.
pregatesce ovatiuni entusiaste. — teu asupr’a lui, persecutalu pre densulu, si estir- Cunoscu comune, unde totu hotarulu s’a insî-
!(
1- 1 pescelu de sub ceriulu teu." Si apoi Dnedieu va ratu in class’a prima.
aud! lamentarea dreptului, si va face câ asuprito- Zupanii caprari adeca au imitatu essemplulu
Bl as iu 1875. Unu poporu, care e redicatu riulu se planga cu amaru trecutulu seu, va adauge nesdraviniloru scriitori ai lui C z i r â k y din an.
19
la potere siuguru numai prin voi’a orbului norocu, culp’a la culpa, si nu ve-ti intră in dreptatea Dom­ 18 / , La 00 au ajuosu comunele aceste, ne po-
20
si nece de catu pre cale scientifica, prin merite, sâu nului, si nu ve ve-ti înscria cu cei drepţi." P. M. nu. temu imagină.
prin alte midiulâce măreţie, cuceritârie de anime, In fiesce care comune, la fiesce care spicie de
se-si aduca aminte, ca dâca nu altu ceneva, atunci cultura se potu face mai multe classe, după cumu
de securu ârasi sârtea -lu va trentf la starea lui C l u s i u 31 Iuliu 1875. poftesce situatiunea si qualitatea hotarului.
de mai inainte; de-ci pana candu e favoritu de Jam proximus ardet Ucalegon. Ce bine aru fi fostu pentru tierra, candu si
sârte, se se nevoiâaca a-si face numele nemuri- Cu rectificarea catastrului se va fixă de nou desdaunarea s’ar fi datu după classificarea catastrala
19
toriu, se se nesudsca inca pana e la potere, câ darea pamentului pre vre o 10—20 anni. din an. 1851 1856, âra nu după cea din anl9 / .
20
numele seu se fia de proverbiu placutu la toti pre- Aru fi remasu in cas’a statului vro cate-va
sentii si viitorii pentru fapte drepte, generdse si Vediendu ca in privinti’a acest’a nu redica millione, cari acum’a li-ar prinde forte bine, la
nobile si preste dieci de secle. — — — penn’a o mana mai desterea, mi-am pusu parerea stapanii dilei.
basata pre esperinti’a propria, aci pre papiru, ro-
Si la aceste ar’ potd ajunge fdrte usioru, — gandu-ve ca sâ binevointia a da publicitatei, — 4. Fie cu attentiune la insusirea cultivarei
si anume: se iubdsca pre celealalte naţiuni collocui- pentru ca Romanii sd se faca attenti la pamentului, adeca cat’a parte de hotaru cu ce felu
t6rie cu densulu cu sinceritate, pre cele lipsite se de fructe — bucate — se semina, nu cum-va sâ se
le ajute, se se bucure cu mundria de ocasiunea, Rectificarea Catastrului.*) dictese atari fructe in quantitate mai mare cari nu
prin care p 6te dâ mana de ajutoriu altei naţiuni. In Nr. 40—41, 46—47 „Fed." s’a facutu essistu si suntu mai scumpe, precum grâu in locu
Implinindu-le t6te aceste si noi si domnii cei tari per tangentem amintire despre numirile catastrale, de cucurudiu, ovesu — ordiu etc. cari tote după
— după cum se esprimu densii — potu fi securi, adeca ignorarea romaniloru din partea ministrului cum scimu, au pretiu mai micu.
ca -si voru face nume pentru venitoriu. — de finantie, — acum se vorbimu despre rectificarea 5. Fie cu attentiune la înmulţirea seminţiei,
Cu dorere vedemu, ca fraţii maghiari ajunşi catastrului: adeca socotindu rod’a pamentului din 10 anni după
la potere, in locu de a ajutoră pe nationalitatile Acest’a numai asiâ se pote essoperâ cu effectu unu calculu de mediulocu, o metrete (ori raesur’a
sărăcite, le rapescu si acea ce posiedu pre cale le­ daca denumtii Comissari impreuna cu pretorii admi­ resp.) de seminţia cate metretu pote da câ roda?
gale, pre cele debile in locu de a le dâ mana de nistrativi ai cercuriloru voru starul, ca de rectifi­ 6. Nu scape din vedere pretiurile tergului si
ajutoriu, se nevoiescu ale inghiti? Cu de aceste nu catori comunali, numai atari individi sd fia aplicaţi, a piatiei, fiinduca langa tote vorbele cele frumose
ve veţi face renume, fratiloru, ci ve daţi numai cari p r e c e p u , d a r n u . b o l b o r o s e s c u limba ro­ inscrisse in lege darea pamentului se va redicâ,
unu testimoniu de inganfare fanatica arbitraria fora mana. romani dâra se grigesca de pelea loru, si se se in-
cumpănirea drdpta a urmariloru. Totu ast’a se intiellege si despre comissarii credintieze intieleptiunei proprie.
Facundu cele dintaiu poteti fi securi, ca multe cari au de a revidâ lucrările rectificatoriloru. In an. 1851—1856 venitulu curatu s’au cal­
lacrimi ale nevinovatiloru ar’ incetâ, multe fecie Cum se va potd ajunge inse acestu scopu apli- culatu cu pretiurile «asistente pana la au. 1848.
s’ar’ inserinâ, mulţi apasati ar’ resuflâ unu aeru candu-se atari omeni care nu vorbescu limb’a po- Acum’a se va calculă cu pretiurile din anni
mai usioru, mulţi cu multa bucuria si-ar’ implinf poporului, eu unulu nu precepu.
cu zelu detorintiele patriotismului, ca-ce virtutea Catastrulu ce trebue rectificatu l’a compusu a mai de aprope.
cea adeverata ar’ prosperă spre glori’a statului. Ce pretiuri au fostu atunci, si unde stau acele
Atunci naţiunile collocuitârie entusiasmate de fo- mulţime de caprari, si alţi omeni mqualificati spre adi, ori cine vede, si sci, venitulu curatu asiâ dâra
acestu scopu.
culu dreptăţii, ar’ cântă din t 6te părţile versuri se va urcâ. —
de multiamita, ar’ cântă dreptatea, alţii libertatea Deca si acum’a, cei chiamati nu voru avd in Comissari inse cari au anima si sufletu precum
si cei mai mulţi -si ar’ arată fericirea sub unu vedere decâtu ca se scutesca de fome unu conglo- si consciintia curata, n’oru lucră din interessulu
guberniu ecuitabile pentru toti in mesura perfectu meratu de c i o c o i magiari si alţi omeni lipsiţi de propriu, ci voru tienâ inaintea ochiloru binele pu-
egale. — capacitate, atunci vai de rectificarea effectuita prin blicu. adeca n’oru scapă din vedere binele tierrei
aceştia, dar incaşi mai vai d e ţ i n e p o p o r u l e si alu poporului si pana aci resuptu pana la ossu.
Adecă dâca ati face adeâ Ce tfebue si e Cu- m i s e r u d’in acui punga se voru acoperi spesele
viintioau se faceţi, ati face mai bene, ci fiendu ca lucrariloru preleminarie. Dicu dâra aceste, comissarii voru luâ cu oca-
nu faceţi cea ce ar’ trebui se faceţi, periclitaţi to- siunea substrageri percenteloru din spesele muncei
tulu. — Catastrulu compusu in an. 1851 — 1856 a economice in consideratiune cumca simbri’a pentru
ruinatu districte intrege, poporulu la compunerea una di de lucru cu palma pana la 1848 a fostu
„Noi avemu potere, catu se stamu facia cu acestui-a, adeca inscrierea locuriloru n’a participatu,
contrarii noştri, “ âcca cum ve esprimeti d-vâstra cei numai prin representanti comunali. 10 cr. âra 1 di cu boii 20 cr. m. c. Acum’a
mari si tari dela potere. Adi ne răpiţi unu dreptu, costa 1 di de lueru cu palm’a 50 — 60 cr. v. c.,
mane altulu, adi ne opriţi o carte, mane, poimane Locurile lui Petru s’au scriasu pe Pavelu, de âra una cu boii 3 fi. — ba 1 di de plugu in
alta, forti’a ve indâmna la astfelu de facte, fir’ nu care lucru lui Pavelu i-a parutu bine, dar’ candu mai multe locuri si 5 fi.
neci de catu dreptulu. Frumâsa maniera, câ celu a trebuita se platesca darea anni îndelungaţi pentru Asia dâra in presentu nu se pote folosi scal’a
mai tare se desbrace pre celu mai debilu de drep­ locurile lui Petru, i-a trecutu bucuri’a. percenteloru folosite in an. 1851 — 1856, ci trebue
turile sale. Serace seclu presente, care pretendi Cunoscu unu districtu, unde jupanii caprari si se se faca alfa acomodata tempului si impregiurari-
adeveru si dreptate, âr’ nu fortia si arbitriu, cata alţi nadragari au classificatu pădurile de livedi. loru de acum’a, unde se vie in socotela st vectur’a
ironia pe tene! La livedi venitulu curatu dela unu jungeru bucateloru din comuna pana la loculu tergului, si
Dâca impinsi de fortia, ne fiuerati, cum vreţi, s’a calculatu dela 6 fi. insusu; la păduri unu ju- vam’a piatiei plătită de miserulu poporu, de multe
si apoi pe noi ne adstringeti se jucamu după flue- geru dela 10 cr. pana la 20 cr., de aci a urmatu ori după plăcuta arendasiloru.
ratu, atunci nu departe veţi merge; Christosu a totala ruinare a miseriloru tierrani. Intre comissari aci in Transilvani’a suntu si
disu „celu ce scâte sabi’a de sabia va pică.* Sâu Aci trebue se annotezu ca comissariulu de 2 romani. Unulu are capacitate si cunoscinti’a
d6ra cugetaţi, ca totu asia mari si tari veţi fi? pretiuiri (unu dascalu sasescu) nu multa dorere de afaceriloru catastrale, aru face bine dâca numitul u
Au nu au fostu alte popâra cu multu mai tari? capu si-a facutu cu revisiunea spiceloru de cultura. domnu avendu legea, instrucţiunea si normalele
Si vai cum au cadiutu! . . Venitulu curatu nu s’a calculatu după datele noue la mana, candu ar da in privinti’a acest’a
Dâr’ cum ve si poteti laudă cu forti’a, in con­ si probele făcute, ci s’a calculatu după mandatulu poporului una direcţiune mai essacta si mai promta.
tra unui poporu de ginte nobile, câ poporu de gin- primitu dela locurile mai inalte. Ungurului nu multu i pâsa de dorerea romanu­
tea romanica cu renume si trecutu strălucita," si Totu catastrulu vechiu asiâ dara, este defectuosu, lui, bucuri’a lui aru fi, candu romanulu catu mai
cu simpatii la t 6te popârele europene? Cum ve po­ ba in multe locuri nu piatesce o zala. curendu ar ajunge de nou in brasd’a ungurului si
teti incercâ se-lu stergeti cu maghiarisarea pre a» Tristu lucru, dar si mai tristu e, candu pre sub canciuc’a economiloru ciocoiesci.
cel’a, pe care l’a batutu de atatea ori ghiati’a, si atari lucruri se baseza cărţile fonduariel Chiamarea nostra e asiâ dâra, a scuti, iu catu
totuşi a remasu cu capulu redicatu, a remasu ne» Fie dara, romanii, cari sunt proprietari de pa­ ne lassa poterile, poporulu de rapacitatea străinului.
plecatu la pamentu de forti’a vâstra ? Cum cutediati Adeveratu ca dâca unu functionariu romanu
a-lu impedecâ dela cultur’a s’a naţionale pre acela, mentu cu luare aminte la urmatoriele: lucra in presentu in interessulu miserului poporu
de pe care a ruptu resbunatoriulu focu alu ârdeloru 1. Ne fiindu numiţi de comissari individi cari de locu se timbreza de daco-romanistu, si pica!
străine atatea sfasie si totusiu elu a inaintatu in precepu limb’a poporului, se se silesca din tote Fric’a inse trebue pusa de o lăture, si cu
cultura naţionale? Se va potd nemici cu una cu argumente tari trebue sfarimate tote acusarile si
d6ua acelu poporu, ai cărui străbuni siau redicatu *) Celâ-lalte dîarie romane suntu rogate, câ sâ insinuările false si viclene.
capulu odinidra preste t 6te pop6rale Europei an­ binevoiesca a primi in colonnele loru acâste ob­ Romanulu dice „de s’aru cotropi lumea, ruinele
tice? ,. Sdu cugetaţi, ca Domnule, celu ce nea !a- servări, ei nu me voru intimidâ."