Page 16 - 1875-08

Sâ grigimu dâra, câ la capra se remana amen- — ( M a r ţ i a l e ) . La institutulu de cădeţi din Nr. 2047—1875. 2-3
doi edii, dâra nici lupulu se nu fia flamandu, pen- Clusiu — din 56 de -levi — se aflara numai 5
truca precum a mori asiâ si a platî darea justa, romani adeca '8 ardeleni — din tienutulu Naseudu- Concnrsu.
suntemu datori. A n d r e i u C a m p i a n u . lui si 2 banatiani. — Ore de ce nu concurgu si Devenindu in vacantia staţiunea pofessorale
alţi romani la statulu tatalui nostru Marte, ca ro- pentru music’a instrumentale si vocale la gimnasiulu
manulu e nascutu soldatu? — Luandu in consider de aici, se publica concursu in terminu pana la 15
T u r d ’a, 1875. raţiune — ca toti aceşti elevi — suntu din sta­ Sejltemtore a* C. pre langa urmatâriele cou-
tulu regimenteloru — ardelene — mai curatu ro-
Domnule Redactorul ditiuni:
. manesci, — trebue se recunâscemu, ca ei făcură
înainte de a se tienâ conferinti’a naţionale la romaniloru onâre cu excelent’a loru portare, despre 1. Concurentele se dovedâsca, ca este romanu
Sibiiu, opiniunea unoru romani intelligenti a fostu, care vorbesce si testimoniulu comandantelui scâlei de naşcere si greco-catolicu de religiune.
câ pe basea legei electorale, se grabâsca romanii a — de naţiune croatu, — care multu se mira de 2. Se aiba cunoscintia perfecta nu numai a
se inscrie de alegutori. Acâst’a, dâca s’ar’ potâ neobosit’a loru diligintia. Asemeni teneri se con- artei musicali si instrumentali, ci ai a celei vocali,
numi, a fostu numai părere individuale, ca-ce ro­ fuga cu sutele la acâsta perfecţiune in arme. si in specie: se cunâsca căutările nâstre besericesci
manii ardeleni, după ce au vediutu, ca ungurii au G. Y. P. spre a le potâ pune pre note, si a formâ cu juni­
maiestritu legea electorale pentru Transilvani’a in mea scolastica de aici unu choru besericescu catu
detrimentulu romaniloru, au aflatu de bine in multe (Hoţii de drumu) de pe la Giurgiu si Bor- mai perfoctu.
locuri a nu se inscrie de locu de alegutori, nice szâk, se fia o banda din Moldov’a, care dela 1872 3. Se producă documente autentice despre ser-
chiaru aceia, cari au fostu indreptatiti, va se dica, răpi vite si turme de oi si deapoi de averi pe mulţi vitiele sale de pana aici, ai despre progressulu ce
cestiuni de acâsta natura dela inceputu au fostu calatori si comune, dicu foile magh. — Ministrulu -lu va fi facutu.
neconsiderate. După ce in conferintia s’a accen- magbiaru inca a espusu unu premiu de 100 fi. la
tuatu din nou passivitate absoluta facia de alege­ celu ce va prinde pe unu ucigatoriu fugitu din 4. Se producă atestate de moralitate.
rile de deputaţi pentru diet’a din Pest’a, ungurii prinsâri’a Szatmârneraetului, cu numele Kis Sândor. Emolumentele împreunate cu acâsta staţiune
intriganţi dela natura, se incercara in totu modulu, Computnlu in scoi’a poporale. consistu in 500 fl. v. a. si relutu de cortelu 100 fl.
se demustre lumei, ca cu conclusulu adusu de men- Manualu pentru invetiatori de I. Popescu. v. a. anuali.
tionat’a conferintia naţionale, poporulu romanu nu II editiune. Sibiiu in tipogr. lui S. Filtsch (W. Dâritorii de a occupâ acâsta staţiune voru avâ
consimte si ca acest’a va pas! si pasiesce la a- Krafft) 1875, este titlulu unui opu scolasticu ne- se-si substârna concursele sale in terminulu iudigi-
legeri. tatu la Y e n e r a t u l u O r d i n a r i a t u m e t r o p o -
aperatu necessariu pentru unu invetiatoriu, care vre
Nu -mi e scopulu a vorbi despre calumuiele a ageri judecat’a scolariloru prin metodulu elemen- 1) t a n u .
si denunciarile, ce ungurii le-au aruncatu asupra tariu, celu mai practicu si mai corespondietoriu Din siadinti’a consistoriului metropolitanii gr.-
representantiloru romanimei ardelene dela conferiu- desvoltarii puterii loru combinative pentru viati’a catolicu de Alb’a-Iuli’a tienuta in Blasiu la 31
tia, ci cu acâst’a ocasiune me voiu restringe a co­ practica. Coprinde in partea II si cunoscientie Iuliu 1875.
munică, o scena referitâria la alegerea de deputatu reali si resolvirea multoru probleme de computu
in coraitatulu Turdei, cerculu inferioru, care in in- neaperatu de lipsa in viatia si pentru mesurele me-
teressulu adeverului, trebuiâ o până destera de i trice, cu adausulu unei tabele de mesurele metrice. In tipografi’a lui W. KRAFFT in S i b i i u
multu a vi-o descrie. ; E recomendabilu din totu punctuln de vedere si se afla de vendiare: Blanquete de „Conspectu
<*} .-ar .
Iu 5 Iuliu st. n. cu tâta music’a alarmatâria face onâre d. Autoru. Pretiulu e 1 fl. 20 cr. despre schimbările obveninde in operatulu fun-
prin stradele Turdii, totuşi dintre 600 — 700 ale­ dualu de catastru/ (Form. II la instrucţiunea
4
gutori abia veniră vro 15 inşi. Caus’a pentru ce T u s n a d u in 11 Augustu 1875. Nr. 29,294 din 1875), separatu in limb’a ro­
ungurii s’au aratâtu cu atata recâla facia de acâsta Domnule Redactoru! mana si germana, contiulu cu 50 Cl\ V. a. —
alegere nu o esaminezu, ei voru sci, dâr’ nu inci- In Diurn. dv. nr. 51 — in art., unde se
;
dentulu acest’a m’a indemnatu a-ti scrie, ci una ! tratâdia de o schimbare .de vorba, ce a avutu locu Despre alte tipărituri esiste unu catalogu. 1 — 1
K
depesia telegrafica din 6 Iuliu aparuta in „Kelet. intre, mine subsemnatulu si postariulu, la fap.tulu,
Auctorulu aceleia aduce publicului ung. scirea, ca ; de si petrecutu precum Taţi mentionatu, dechiaru
in comitatulu Turdei cerculu in fer. s’a alesu cu ac- j inse in privinti’a aceloru 50 fl. despre cari diceti, Pretiurile piacei
clamatiune T i s z a L â s z l â de deputatu. Câ se ca iar’ fi luatn comissarulu Bailoru, (care nu erâ
arete inse, ca alegerea a fostu cu forfoiu are ne­ de locu amestecatu in processulu acesta), pentru in 13 Augustu 1875.
ruşinare a m i n ţ i , ca au participatu ai romanii. propri’a sea sâma, ca sunteti reu informaţi, ca-ci Pretiulu
Aceea impregiurare o tace, ca au avutu norocu cu | aceşti 50 fl. fura de catra judecatoriu destinaţi Mesura Specia fructeloru f l . cr.
ungurii din Agkirbiciu, carii dâca absentau dela a- ’ pentru infruinsetiarea Bailoru, in urma caruia di­
legere, nu erâ cine se strige âljen T i s z a L â 8 z 16! recţiunea bailoru, in capulu careia se afla contele 1 A i ' j O I : ] fruntea . 4 40
Dâca au venitu cati-va antisti comunali romani, Mikes, a decisu a mi restitui banii, pe cari ii am Granu > uiidiulociu 4 —
carii au trebuitu din officiu, câ se fia presenti la si reprimitu. — de diosu 3 66
16
alegere, câ in intielesulu legai se constateze iden­ Primiţi, D-le .Redactoru, incredintiarea osebi­ O . Mestecatu . . . 3 40
1 fromosa
titatea personale a alegutoriului, aceştia n’au re- tei mele stime. M a u r i c e S t e r n . c p V becara f | midiulocu . 2 32
2
presentatu pre romani, ci pe ungurii, cari se afla pre O ! ( e 80
n , } frumosu . , 2
territoriulu de sub jurisdietiunea loru. Au fostu, c p Urdiulu | midijjipcu . 2 60
Ce e di'eptu Ioanu Danciu, preotu gr. or. si admi- i Nr. 21 — 1875. 2-3 < T 3 . 1 frumosu 1 86
de
nistratoru protopopescu in Salciv’a ai Simionu Si- -*-* 3 Ovesulu ţ midiulocu . 1 78
t »
C
monu, preotu gr. cat. totu acolo, apoi noi romanii ! fi&criere <ăe concursă* C C Porumbulu . . . » 3 20
4
68
G
din acestu cercu electorale d 6 cate-va mii, scimu, i Devenindu in vacantia unu postu de Magistru C c -+•=> Meiu * . . . . . — —
D
Hrişcă .
ca n’am indreptatitu pe aceste dâue creatura nefe­ silvanaîe (forestieriu) din districtulu Naseudului cu Mazerea . . . . . i — —
ricite, câ se alâga deputatu in numele nostru. locuinti’a in Naseudu sâu eventualminte in Borgo- a Lintea . . . . . — — ■
S c e v o 1 a. Faseolea . . . . . — —
Prundu, se escrie prin acâsta concursă. 7 32
■ f j j j p Sementia de inu . . .
Cu acestu postu suntu sistemisate urmatâriale Cartofi........................................ — 94
emoluinente anuali: Carne de vita . . . .
18
loatatl diverge, a) salariulu . . . . . 600 fl. v. a. g p de rimatoriu r , 28
( N e c r o l o g u ) . In 28 Iuliu a. c. petrecu- b) paiisialu de calatoria 150 * „ „ p - i „ de berbece — 14
rarau la mormentu pe tenerulu de buna sperantia c) pausiaiu de cancelaria . . 50 - - . < p D b P Seu de vita prospetu — 2 0 ----
—
Mickaile Moldovanu din Adamusiu comit. Cetatei- 800 fl. v. a. r m Y CZ P „ „ „ topitu .
de-balta, care nascutu in 1842 23 Nov. -si dede Afara de acâsta pentru unele afaceri speciali
sufletulu in 26 Iul. in manile Creatorelui. — Te­ se competu si spâsse de calatoria si diurne. —
nerulu maturisâ cu successu bunu in Lyceulu com­ Cei ce voiescu a occupâ acestu postu, au se-si Cursurile
pleţii din Blasiu, si trecu in Romani’a, unde prin astârna cererile loru dea dreptulu la subscris’a co-
benevol’a conlucrarea a mai multoru mecenati ro­ missiune silvanaîe pana celu gMSaltn Sfll la bursa ia 13 Augustu 1875 stă asia:
mani, dobandindu unu stipendiu de stătu pentru (le O septelsiaoi, prin care se documenteze: Galbini imperatesci —* — 5 fl. 28Vî cr. v.
desvoltarea ulteriora scientifica, după deplinirea a- a) ca suntu maioreni si sui juris, Napoleoni — — 8 b 94
cestei’a primi postulu de professore la institutulu b) ca au absolvatu studiile forestali la o acade­ v r î •*• (î *! ri rr •" r • . • — — 101 15
Augsburg —
„Sivevits* din capifal'a Bucuresci, in carele in mia sâu la o facultate publica, B
tempu de doi ani dede propunere studiului desti­ c) ca au depusu essamenele de forestieria, si au Londonu — —■ — 111 3 55
naţii in afer’a sa; unde capetandu oftica după una practisatu cu successu bunu celu pucinu doi ani, împrumutata naţionala — 74 3 05 »
pătimire de tempu mai indelungatu abia in etate d) ca au o purtare morala buna. Obligaţiile metalice vechi de 5°/ 70 3 75 Ti
0
de 33 ani fii smulsu dintre cei vii. — Pe defunc- Mai incolo se arate ca, — cari limbi din pa* Obligaţiunile rurale ungare 81 3 75 *
tulu -Iu plânge unu parente betranu, mai multe „ „ temesiane 80 3 75 r
rudenii, cari -si aflau in densnlu unu lucâferu tria si in care mesura le sciu. —
blandu, si sperau unu venitoriu suridiatoriu nu nu­ Dela comissiunea silvanaîe din districtulu Na­ 3 „ transilvane 81 3 - v
mai facia de familia, pe carea o iubiâ prea tare, seudului. 3 3 croato-slav. 84 „ - 9t
dâr’ si cu naţiunea care a pierdutu in elu unu adeveratu Naseudu 26 Iuliu 1875. Acţiunile bancei — — 931 3 — r
Jfiiu! Pia-i tierin’a usiâra si memori’a binecuven- Presiedintele: „ creditului — — 215 3 20 n
tata!!! S® o r c I a s.

Kedactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
C O B I I M U R E S I A N ţ . IOANE GOTT si fiiu HENRIC0.