Page 17 - 1875-08

Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Se prenumără ia poştele c. si r . , si pa h
Fbi'a, candu eoncedu ajatdriale. — Pretiulu: Anula Illfli D D . corespondenţi. — Pentrn aerie 6 cr.
pa 1 ana 10 â., pa /j 3 fi. v. a. Tieri aşterne 12 fi. Tacs’a timbrala a 30 cr. de fbsc&gfi ^pu­
x
s
7 . a. pa nnu anu edu 2 /g galbini xnon, sunatdris. blicare. n-v

Ir. 56. Brasiovu 19|7 Augustn 1875.

La secretele acele nu pbte formâ nimeni dreptu vibtia. Venduramu pe Alexandru D. Q-hica la russi,
ISrasiovn 18 Augustu 1875. numai cu simplu titlu de romanu nascutu, ci se apoi in 1842 ilii tramiseramu pe calea Brasiovului
Astadi se serbii a 45-lea die a nascerii Maie­ mai ceru inca si alte titluri si alte probe, si preste inainte. Puseramu pe Gfeorgie Bibescu, alesu cu
stăţii Sale imperatoriului si regelui apost. Fran­ totu castigarea unei încrederi meritate. Cu catu maioritate strălucită si cu mare bucuria. Abia tre­
cisca! Sosif«fl I in besericele tuturoru confes- unu poporu a fostu mai desu insielatu si maltra- cură doi ani si eramu p’acl se-lu ucidemu la Co-
siuniloru, si la 10 bre in bes. rom. cath., facia tatu, cu atatu elu este si mai prepuitoriu (auspi- m&rnicu cu ajutoriulu robiloru din salinele dela
fiendu tbte auctoritatile militari si civili, se tienh cans). In dilele domnuluijAlexandru Ioanu I, inmultien- Telega *). Acumu aflaramu, ca Al. Ghica • fusese
missa solena, cu salve din partea garnisbnei, esite duse scblele, se simtiâ mare lipsa de professori si domnu si romanu bunu, bra Bibescu „vendutu mus-
in plina parada. Atatu in presbra, catu si adi la de docenţi. Domnulu dise lui Ioanu Maiorescu pe caliloru.* In 1848 traseramu in elu cu revolvere,
ivitulu dilei music’a militaria a reg. imperat. Ale­ atunci directoru generale alu scbleloru: „Chiama apoi -lu tramiseramu bra la Brasiovu. In 1849
xandru de Russi’a prevesti insemnatatea dilei cu professori si din Ardealul Directorulu a si chia- veni frate-seu Stirbeiu câ domnu inpusu pe 7 ani
musica prin stratele orasiului, care dede unu aspectu matu pe cativa; dbra vai de capulu lui ce a patitu. de turci si de muscali. Intr’aoeea Eliadu declarase
de manifestarea omagialei aderintie si a poporului Cititi in diariale politice de atunci si anume in in constitutiunea sa din 1848, ca domnii se fia
numerosu. De sbra va fi focu artificiosu. „Buciumulu* s. a. „Păziţi, păziţi, ca ne aducu in puşi numai pe cate c i n c i ani, câ se nu p61a
tibra missionari austriaci sub masca de romani!“ prinde radecina. Stirbeiu începuse a stringe in
A d u n a r e a c e a m a r e
strigâ roşii si galbinii, precum striga astadi albii, pinteni pre privilegiaţi, câ nimeni altulu inainte de
a mediciloru maghiari si a scrutatoriloru naturei se
ca „Orientulu latinu" e subventionatu de roşii, câ elu, bra câ unulu, care trecuse de teneru prin tbte
va tienb estu anu in Vâlcele in dilele dela 27 Au­
se ajute a revoltâ tibr’a. ^cca la ce se espunu treptele hierarchiei de funcţionari, cunoscea fbrte
gustu pana in 5 Septembre c. n. sub presidiulu
bmenii, dbca nu voru se invetie din trecutu, de bine afacerile; dbra câ se fia mai siguru de mer-
cont. Emericu Mico. Pregătiri mari de primire se
candu spre ex. „Gazet’a“ erâ oprita de aici din sulu regulatu alu lucruriloru si de conspiratiunile
făcu la Vâlcele, adaptanduse anume localu de adu­
porunc’a Domnului si a consuliloru rusesci sub pe- boieresci, se apucă se edifice la Arnota o temnitia
nare si discussiuni. Se voru face de acolo si ex-
dbpsa de inchisbre asupra celoru carii ar’ cutediâ de luxu, destinata de locuintia pentru personage
cursiuni pe la băile si locurile insemnate prin fe­
se o citbsca, de si ea publică numai correspondentie din classile superibre ale societatiei. Se intielege
nomene naturali, câ scrutările scientifice se fia cu
authentice dela Bucuresci, Iassi, Craiova (1842 pana prea bine, ca la plecarea sa, cinstiţii boieri si
atatu mai salutarie la usarea acelora. E provocatu
1859).
fia-care intelligentu a da ajutoriu societăţii prin funcţionari se bucurară uespusu, ca au „scapatu de
Dâra ce se ne miramu noi de romanii din acelu omu reu.“ Astadi tbta lumea dice, ca domnu
împărtăşiri, ce cadu in sfer’a acbsta, in folosulu
Romani’a? Au ardeleniloru a placutu „Expatria-
comunu, câ successele se fia cu atatu mai mare la bunu si dreptu câ Ştirbei nu a mai fostu altulu.
tulu‘ dini Boliae»
frmmrtR’a si salutari’a problema, ce -si au luatu a- cu ce entusiasmu fh’alesu, si cu ce
cbsta socio^c-'t* j_ un—
Transilvaniei? întrebaţi inse si pe barbatii de stătu complotu de coalifnf^B°-avtu .io..c 9.nu_danbntft. nrin
i
din Vien’a, cumu le plăcu dascaliturele diarialoru theosa i se facă după mbrtea lui!
Bucuresci, 10 Augustu n. (Informatiuni nemtiesci dela Berolinu, Coloni’a, Augusta etc. Si Mai numiti’mi unu singuru poporu din Euro-
private)............... Am observatu si eu câ si alţii, candu „Neue fr. Presse* frbca maghiariloru hrbnu p’a, afara pbte de greci si de franci, care se se
ca nu numai romanii presto totu, ci si representan- sub nasu pe temeiu ca, uita-te, au cause comune tbma asia multu de stabilitate, precum se teme ro-
tii pressei străine au inceputu a se arata, fia din ai dreptu comunu de a domni asupra slaviloru si manulu din Romani’a; la elu stabilitatea de insti-
sinceritate, fia din faciaria, ingrijati de starea ac­ romaniloru, cumu racnescu si se restescu cei din tutiuni sociali si politice au inceputu Se aiba sem-
tuale a României. „Federatiunea* mai deunadi Budapesta catra cei dela Vien’a: „Nu aveţi se ve nificatiune identica cu starea pe locu, cu nemişca­
dicea, ca romaniloru de aici nu le place, câ roma­ amestecaţi in afacerile nbstre; una Se nu mai di- rea, cu sierbitutea; elu nu’si pbte imagină libertate
nii de preste Carpati se se amestece in afacerile ceti, ca ve damu cu pitiorulu, ne scolamu brasi cu adeverata fara schimbare de domDfa si cu atatu mai
loru, din care causa barbatii de stătu ar’ fi mustratu, arme asupra vbstral* vertosu de ministeriu, de prefecţi si subprefecti
anume pe unii redactori de dincolo. Nu ’iau mu­ Mi se pare, ca romanii de preste Carpati se pana la celu mai ticalosu scrietoriu; ba nici cu ju­
stratu numai barbatii de stătu, ci si mulţi publi­ ametiescu reu de strigatele si vaietaturele diarialoru decători inamovibili nu se pbte impacâ de locu, si
cişti si alţi 6meni de distinctiune, intre carii fusese de oppositiune, iau de moneta buna totu ce scriu candu nu vede schimbări, se tiene cu totulu nefe-
si Ioanu Eliadu in anii din urma ai vieţii sale. acestea, si asia se ingrijescu preste mesura de sbrtea ricitu. Acbsta dorintia perpetua de schimbări este
Dbra acesta nu e vreunu lucru nou. Romaniloru acestei tieri. In acelasiu tempu inse audi pe cei in sângele lui. Barbati câ Cogalniceanu, câ Epu-
din Munteni’a si Moldov'a nici-decumu si nici-odata de aici dicundu: „Mature’si fia care la usi’asa; se reanu si alţii cunoscu de minune pe acestu poporu,
nu le-a placutu se se a m e s t e c e romanii din Tran­ nu ve dbra pe voi capulu n o s t r u . Noi ne cer- fbrte desteptu dela natura, dbra passionatu pentru
silvania si Ungaria in afacerile loru; bine se de- tamu, noi brasi ne impacamu; asia suntemu dedaţi prefaceri continue. Ambii acei barbati suntu des-
fînimu: se se a m e s t e c e , bra nu numai se se in- din vbcuri, bra parol’a gubernului de astadi prin poti născuţi si crescuţi, ceea ce au probatu totn-
teressedie, se publice lucrurile in modu obiectivu, cuventulu s t a b i l i t a t e nu e nici-decumu de gu- deauna de cate-oTri au fostu in ministeriu, si dbca
fara a cumpăni la vreo partita sbu la alt’a, se le stulu nostru. Traditiunile nbstre secularie, educa- dnii Florescu et Catargiu au intru nimicu a versâ
doriasca binele din totu sufletulu, dbra nu se mi’ti tiunea nbstra, temperamentulu nostru influentiatu si sânge pe comptulu propriu, apoi dnii Cogalniceanu
dascalbsca pe domnu, pe ministeriu, pe albi, alba­ de clim’a tierei, in fine ideile beute din Franci’a, si Epureanu inca nu s’au infioratu nici-odata de
ştrii, roşii, galbini, câ nu sciu ce profeţi jidovesci t6te acestea considerate la unu locu ne făcu câ se versarea sângelui omenescu. Cu tbte acestea, po­
cu jeremiadele loru cele pessimistice, pline de fan­ avemu horrbre de s t a b i l i t a t e . In a. 1866 ne porului din classile superiori si midiulocii ii place
tasia, atunci, candu dăscălii nu se afla la faci’a obligaramu câ din capritiu la ceea ce este in con­ fbrte multu spectacolulu acesta de gladiatori pe
locului, sbu ca d 6ra nici n’au vediutu Romani'a in tra educatiunei si a traditiuniloru nbstre. Nu terrenulu politicu, si se nu credeţi, ca unii s’ar*
vibti’a loru, ori-ca au vediut’o câ in fuga, in trb- vremu noi câ se prindă radecini afunde nici unu bucură de sympathii mai mari câ ceilalţi; passiu-
catu; sbu tocma de si petrecu in ea, dâra nu se regimu, fia acela catu de bunn. Consuli pe unu nea bste, câ se-i vbdia iuptandu si trantindu-se
întorcu nici-odata in cercurile acelea ale societatiei, anu, imperatori pe 10—15 ani, domni pe 6—7 unii pe alţii, sciţi, câ iutr’unu amphitheatru ori
de unde se pbta trage informatiuni adeverate si ani, miniştrii câ de ocasiune, acestea suntu tradi­ circu. Roşii striga in contra Albiloru: Ministeriu
exacte, n’au a face cu nici unulu din acei barbati tiunile nbstre secularie. Parentii si protoparentii de nbpte, pusu de Bismark. Apoi, ca si ministe-
de stătu, carii ar’ fi in stare, ar’ avb si vbia (dbca nostrii candu n’au potutu departâ ei cu poterile riulu dela 1866 a esitu din intunereculu noptiei
o ar’ avea), câ se lege de nasulu ori si cui secre­ loru pe Domnu, au mersu pe la staturile vecine si din 11/23 Februariu. Destronarea lui Al. Ghica
tele statului; pentru-ca nu trebue se uitamu, ca au cerutu ajutoriu in contra lui. Pe acbsta cale
statulu României inca -si are secretele sale, miste- am cadiutu si sub iataganulu turcescu. In a. 1834 *) Despre acea conspiratiune spurcata si des­
pre revoltele dela Brail’a se afla destule urme in
riale sale, care date pe facia, l’ar’ compromitte in- castigafamu domni puşi pe v i b t i a ; dbra unde se diariale aceloru ani. Vedi „Allg. Ztg.*, „Siebenb.
fricosiatu, câ si pe ori care altu stătu din lume. potemu noi suferi „unu jugu câ acela , domnu pe Wochenblatt,“ „Gazet’a Trans,* s. a.
6